de Ando și HM
Ne-am obișnuit – ca pe lîngă fundăturile autentice, chit că poartă nume au ba – să ne mai băgăm nasul și printr-o seamă de curți mai interesante.
Iată una, peste drum de Biserica Amzei, cu nimic mai prejos ca o veritabilă intrare.
Pînă ne-om mai urni prin zone-n care n-am pus de mult timp piciorul, să le mai epuizăm pe cele pe lîngă care-am trecut nepăsători, în episoadele mai vechi.
Două fundături găsim de-o parte și de alta a cimitirului evreiesc de pe 1 Mai. Una chiar se-oprește-n gardul acestuia, dinspre strada Iordache Golescu, după ce cotește spre Gala Galaction:
Cealaltă se ițește, discret, din strada ce-l cinstește pe Barbu Vlădoianu; deși tăblița-l pomenește ca „general”, noi s-ar cuveni să-l ținem minte ca pe un primar de toată isprava!
Capătul fundăturii este spatele Institutului Ana Aslan.
Ne-ntoarcem spre Piața Victoriei.
O deschidere ciudată, în fața unui garaj dărăpănat – ai zice că-i o piețișoară, dar nu-i așa.
Este vechea albie a străzii Doctor (Dumitru) Sergiu, ce se desprindea din Doctor Felix, ajungînd în Buzești în preajma actualei intersecții cu Grigore Alexandrescu. Pe-aici au trecut tramvaie pînă-n anii ’80. Strada a fost distrusă odată cu redesenarea zonei Buzești survenită construirii metroului și-a dorinței de a continua bordarea cu blocuri aidoma celor masive din ansamblul Piața Victoriei-Titulescu.
După Revoluție zona a rămas nevalorificată mult timp. La început, clinica Sanador a avut o parcare care ocupa strada, însă din 2010 strada a fost redeschisă – mai puțin pe traseul ei istoric unde s-a ridicat o casă de cult a Adunării Creștine.
Și, ca să mai completăm povestea, pe undeva unde-i azi parcarea privată care-ți ia 9 lei pe sfertul de oră, se găsea o mică fundătură – din Dr. Sergiu se făcea și tot așa se și numea.
Nu e o intrare ci e fosta proprietate a lui Ionel Bratianu … aia din Amzei.
mai punem și ne-intrări mai interesante.
Total offtopic: Cornel, scrisesei mai demult că au dispărut containerele alea de colectat selectiv din zona unde stai. Au reapărut sau au rămas duse?
Că de curând au dispărut şi cele din colţul meu de Rahova…
în colțul meu au rămas, eu mă plînsesem de altele mai degrabă, de prin centru.
Alea care au dispărut n-au mai reapărut, dar n-au mai dispărut altele pe care le știu.
Oricum, ar trebui să începem să simțim oleacă de îmbunătățire prin Rahova, odată ce a intrat Rosal pe salubritate (a ieșit din sectorul 3 și a intrat la noi)
Buna ziua !
Vad pe harta veche ca in zona, intre Sevastopol si Buzesti, a existat si un cimitir! Stiti cumva ce s-a intamplat cu el? Desfintat, mutat?
Vă salut! Nu găsesc acum povestea toată; pe scurt, a fost un cimitir evreiesc care a fost desființat înainte de Război. O să revin cînd o să găsesc detalii.
Ce mi se pare interesant este cum si-a gasit locul acel cimitir atat de aproape de Piata Victoriei. Harta este din anii ’30 ?
Harta, da. Apare și pe cele mai vechi hărți („mormintele ovreilor” pe planul lui Borrozin), dar a fost din secolul 17-ceva.
Se dorea dezafectarea lui deja la început de secol XX, dar s-a îndeplinit lesne în vremea fascismului.
Pe locul acelui cimitir desfiintat a fost constuit un centru pentru batrani al comunitatii evreiesti proiectat de prof. Mihail Caffe (https://www.uniuneaarhitectilor.ro/in-memoriam-mihail-caffe)
De construit a fost construit, așa-i, dar clădirile n-au mai revenit bătrânilor, ci corpului diplomatic iar acum e Centrul de afaceri „Diplomat“.
Citisem că până la urmă proiectul clădirilor a fost replicat aidoma centrului de bătrâni existent, cel din Bucureștii Noi.
Oricum, s-ar putea înțelege că terenul ar fi rămas Comunității între dezafectarea cimitirului și planul de a construi căminul.
@Adrian:
În ce an a fost construit căminul de bătrâni?
Nu stiu exact cand a fost construit dar cred ca in prima parte a anilor ’60. Din cate stiu eu, azilul respectiv a fost preluat de partid si functiunea relocata pe un alt teren. Poate asta justifica replicarea de care zice HM, care in acest sens ar fi invers din punct de vedere cronologic. Am sa ma interesez.
@Adrian:
Mulțumesc! Iată de ce am întrebat:
Relocarea cimitirului a început în timpul războiului al doilea. A fost o decizie a guvernului Antonescu justificată de afectarea sănătății publice. Acțiunea însă nu a fost finalizată. Două veri la rând, 1963 și 1964, am trecut zilnic pe Sevastopol. Mergeam cu tramvaiul 4 la cursurile de înot de la Ștrandul Tineretului. Din tramvai se vedea foarte bine cimitirul în care mai existau încă monumente funerare. Asta mă duce cu gândul că mutarea cimitirul a fost finalizată în acea perioadă.