despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Jurnalul realităţii (XXXII) De sezon – Gripa și vaccinul

scris de C. D. Mocanu

Precizare: Crâmpeiele de viaţă surprinse în jurnal NU sunt rodul fanteziei autorului.

Joi, 31 ianuarie 2019

Bântuie gripa! Face victime și autoritățile medicale bâjbâie. Așa cum ne-au obișnuit, sunt rupte de realitate, incapabile să stăpânească o boală sezonieră banală, fără un potențial letal periculos, despre care știau că ne va lovi așa cum o face de câțiva ani încoace.

Am aflat târziu despre boleșnița asta care a răpus deja șaizeci și trei de oameni. Toată copilăria și adolescența n-am știut ce este. Puștii Vitanului nu se temeau de nămeți, de ger, de ploaie sau de arșiță. Mai făceam câte o răceală (azi îi spune viroză respiratorie), nu era nimic ieșit din comun. Tratamentul, cunoscut de toate familiile, se aplica neîntârziat: baie fierbinte cu sare la picioare, sirop de ceapă împotriva tusei, inhalație cu infuzie de mușețel sau picături pentru nasul înfundat, badijonaj cu albastru de metil pentru amigdale, o frecție cu Diana (înlocuită mai apoi de Carmol), repaus la căldură. Lipseam o zi-două, nu mai mult, de la școală și cam asta era tot.

Pentru cazurile mai rebele (destul de rare) care nu cedau prea ușor, era anunțată telefonic doctorița Blanche Baron în circumscripția căreia intra colțul meu de mahala. Avea program de teren pe care îl respecta fără abatare, indiferent de starea vremii sau de momentul din zi. Toată lumea, mari și mici fără excepție, o iubea pe doamna doctor. Se comporta firesc, cu blândețe și căldură, vorbea molcom, pe înțelesul adulților. Copiii nu se speriau de ea. Îi cunoștea pe toți și la toți le știa numele. Refuza politicos, ușor stânjenită, orice fel de atenție. Accepta uneori, numai de la cei în care avea încredere, câteva ouă, o pasăre tăiată, gata de pus în oală, o sacoșă cu fructe sau cu legume proaspete, un buchet de flori rupte atunci, pe loc, din grădină. Alături de părinți a crescut multe generații de copii sănătoși tun.

În prezent românii sunt mai plăpânzi și lucrurile se complică rău. Primașii sitemului de sănătate au declarat epidemie de gripă. Și ce dacă! Schimbă asta cu ceva haosul în care incompetența, nepăsarea, neglijența lor au aruncat România? Când trebuia să înceapă campania de vaccinare nu exista vaccinul pentru că nu fusese achiziționat. După ce am avut vaccinul s-a constatat că necesarul este mai mare decât cantitatea ajunsă în depozite. Medicii de familie, farmaciile, unitățile medicale au primit mai puțin decât au solicitat. Și au început „prioritizarea” administrării. Adică haosul! Mijloacele de informare în masă l-au sporit cu inconștiență condamnabilă. În prag de încheiere a perioadei optime de vaccinare, responsabilii s-au bulucit să suplimenteze cantitatea de vaccin și acum caută, așa cum ne informează Radio România Actualități, „soluții pentru ca acesta să ajungă mai repede la pacienți”.

Cât timp ăștia s-au jucat cu vaccinul, oamenii s-au îmbolnăvit și unii au murit. Bolnavii au dat de belea. Antiviralul recomandat de medici nu se găsește pe nicăieri. Ne-au adus astfel în situația din bancul cu Tică și cu Tache care niciodată nu ajungeau simultan la prăvălia de unde cineva voia să cumpere tuș. Când n-aveam vaccin, cei sănătoși se puteau îmbolnăvi fără grijă, aveam antiviral. Acum când avem vaccin, cei nevaccinați l-au aflat pe dracu, n-au voie să se îmbolnăvească pentru că nu avem antiviral. Se suspendă cursurile în școli, spitalele raportează dacă vor, când vor și cum vor cazurile de gripă, farmaciile se aprovizionează cu medicamentele izbăvitoare, disponibile în depozite, doar dacă „vrea mușchiu lor”, doamna ministru dă din colț în colț aburindu-ne stângaci, incapabilă să pună biciul pe ăia de sub ea, comunicate de presă, campanii tardive de informare…, cam așa arată tabloul neputinței retribuite din banii bieților români.

Alertată de toată zarva asta, dar mai ales pentru a-și proteja mama în vârstă de 93 de ani, pe care o îngrijește, soția mea a decis să se vaccineze. Nu și-a pus problema să meargă la medicul de familie. A găsit din prima, fără probleme, vaccinul adus din țara lalelelor la o farmacie din zona Dristor. L-a cumpărat fără ezitare contra sumei de 36,00 lei. Avem în familie pe cineva calificat să i-l administreze. Din nefericire, chiar atunci acela lipsea câteva zile din București. Pentru a nu mai întinde pelteaua și pentru a rezolva problema s-a dus, în apropiere de casă, la fosta policlinică Globului transformată într-un complex medical care găzduiește cabinetele mai multor medici de familie. Credea că un gest banal, de câteva secunde, va fi săvârșit, evident contra taxei cuvenite, pe loc. N-a fost chiar așa!

Înainte de orice, i-a fost comunicat tariful: 20,00 lei (circa 56% din prețul vaccinului), același la toate cabinetele, în timp ce pentru o injecție oarecare tariful este de 15,00 lei. Poate n-ar fi fost nimic dacă vaccinarea se efectua deîndată. Dar nu! Contra sumei de 20,00 lei i se oferea o așteptare estimată la vreo două ore și o manoperă medicală de vreo zece secunde. Le-a mulțumit, le-a urat în gând numai de bine și a amânat imunizarea.

De ce o fi mai scumpă administrarea unui vaccin decât administrarea unui medicament injectabil obișnuit? De ce o fi mai scumpă administrarea unui vaccin decât vaccinul obținut prin muncă multă, cu tehnologie complicată și adus de la mama dracu. Oare medicii de la Globului știu că există necăjiți care își rup de la gură pentru a cumpăra vaccinul  iar suma cerută pentru vaccinare este peste puterile lor? Ce fel de oameni sunt aceia care profită de o tristă și periculoasă oportunitate? Doamna ministru știe de ce isprăvi sunt în stare unii dintre medicii care au jurat să exercite profesiunea cu conștiință și demnitate, să facă din sănătatea pacienților o obligație sacră, să mențină prin toate mijloacele onoarea și nobila tradiție a profesiunii de medic? Și dacă știe ce?

În timpul ăsta, profesorul Adrian Streinu Cercel, cunoscut și respectat specialist ne recomandă să ne spălăm pe mâini și în nas, să nu ne ferim de apă și de săpun, să purtă mască și pe nas nu numai pe gură, să nu tușim în pumn, să mai stăm pe acasă și în general să nu mai mârâim pentru că statul atâta poate. Într-o situație normală sfaturile dumisale ar putea fi utile. Față de ce se întâmplă în realitate, toate sunt miștocăreli!

I-aș fi recunoscător dacă și-ar folosi știința de carte pentru a sprijini reluarea producției autohtone de vaccin antigripal și pentru prepararea unui vaccin trivalent care să prevină prostia, incompetența și ticăloșia.

1 comment to Jurnalul realităţii (XXXII) De sezon – Gripa și vaccinul

  • Multe centre medicale private au şi centre de permanenţă, iar între 20 şi 7 e destul de lejer… aşa făceam eu Cefor injectabil, câte 25 lei de 2 ori pe zi manopera şi seringa (că, na, trebuaiu 2 seringi, că făceam câte 2 dize şi trebuiau preparate). Statul nu mi-a dat niciun tratament compensat/gratuit… pentru că m-am îmbolnăvit în week-end şi am avut neobrăzarea de a mă duce la spital, care spital îmi dădea gratuit tratamentul doar dacă mă internam dar ,,nu putem să vă internăm pentru asta, că oricum nu sunt nici locuri”. Ajuns luni la medicul de familie cu reţeta de la spital de Nurofen şi Septolete… ,,Cuuuum, la 39 febră [aveam 39,4 la medicul de familie] ei vă dau Nurofen?! Trebuia injectabil, vă dau reţetă, dar medicamentul ăsta nu se compensează”. Concluzie: 1g Cefort = 18 lei, 4 grame pe zi, 7 zile, 2 vizite pe zi la permanenţă la 25 lei, o branulă la 15 lei, o a doua branulă că am stricat-o pe prima tot la 15 lei. Să se calculeze cât m-a costat tupeul de a face amigdalită infecţioasă în România… A, da, am uitat, 25% în minus la salariu pentru o săptămână (concediu medical) şi anulat complet sporul de condiţii vătămătoare o săptămână (,,că nu sunteţi expus la radiaţii electromagnetice acasă” – explicaţia Resurselor Umane).

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>