Lăsaţi-mă să-l laud

Ştiţi deja de colaborarea cu Adrian Crăciunescu şi cu Popescu în ceea ce priveşte îmbunătăţirea transportului public din Drumul Taberei.

Propunerea mea e aici şi a lui Adrian e aici. Astăzi Popescu completează ideea mea de a introduce tramvai pe Bulevardul Unirii într-un fel la care nu mă gîndisem:

Am amplasat traseul tramvaiului pe bulevardul Unirii pe latura sudica a acestuia. Exista un spatiu actualmente pietonal si cu benzi de biciclisti care are dimensiunile necesare pentru amplasarea retelei de tramvai, fara a afecta spatiile verzi. In capatul de vest am decis amplasarea unui terminal care sa fie legatura intre traseul dinspre Drumul Taberei si cel dinspre Rahova. Acestea se vor continua pe bulevard catre est, facandu-se legatura cu terminalul de la Sfanta Vineri si prelungirea traseului catre Piata Muncii si Calea Dudesti.

Ce pot să zic? E fantastic. E de bun-simţ. Îmi place extraordinar. Lăsaţi-mă să-l laud, deci!

Şi ştiţi ce? Cu ocazia asta am avut privilegiul să întîlnesc oameni care încearcă să construiască. Ideile, proiectele, propunerile astea iau mult timp şi osteneală. Mai mult decît dacă s-o alege ceva de ele sau nu, contează atitudinea noastră; e adevărat că ne enervează atîtea lucruri, că le criticăm, că am vrea să schimbăm oameni şi stări de fapt; dar mai mult decît asta, încercăm să construim ceva în loc. Sînt Piaţa Unirii, Casa Poporului oribile? Ei şi – o să le umanizăm cumva; gata cu ce-am pierdut şi n-o să se mai întoarcă. Aud, de pildă, tot mai multe voci criticînd şi Pasajul Basarab; dar să vă spun ceva: Bucureştiul ăsta e mai puternic decît scepticii şi criticii săi.

Şi noi – ăştia care visăm, luptăm şi construim – sîntem mai puternici decît credem.