despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Civilizație publică LXII – Zürich (III)

scris de C. D. Mocanu

prima partea doua parte

Dintre toate corpurile de iluminat public/stradal care au înfrumusețat, după 1930, Bucureștiul și care și-au făcut datoria mulți – mulți ani, singurul despre care nu-mi amintesc să-l fi văzut vreodată este cel tronconic, din sticlă albă (opal), „model Zürich”.

Târziu, documente fotografice mi-au dovedit fără tăgadă că în anumite perioade de timp m-am aflat în preajma lui, în principal ca om al rețelelor electrice. Și totuși la vremea aia nu mi-a stârnit interesul, nici măcar pe cel profesional. Sâcâit de această scăpare i-am luat urma de-a lungul timpului. Să vedem rezultatul!

Prin grădini, parcuri, ștranduri, baze sportive

Pe malul Lacului Herăstrău. Grădina restaurantului Pescăruș surprinsă în 1941 de Willy Pragher.

Aceeași grădină în 1962.

Și un an mai târziu.

Lângă Gigantul lui Paciurea din parcul Carol în 1966. La vremea aceea parcul era al Libertății.

În 1942 la ștrandul Floreasca. Odată cu apariția unui nou ștrand (Floreasca 1) spre capătul dinspre Bordei al lacului, cel din fotografie a devenit Floreasca 2.

Mi-am petrecut verile copilăriei și ale adolescenței „pe ștrand”, la Floreasca. Semnam, aproape zilnic, condica chiar în zona inspirat fotografiată de Willy Pragher. O fi fost și „elvețianca” pe acolo? Posibil! Nu aveam ochi pentru astfel de mărunțișuri. Altele erau tentațiile!

În 1962 pe malul lacului, la baza de sporturi nautice de la Herăstrău înființată de „Asociațiunea sportivă Metropola” a funcționarilor și lucrătorilor din Societatea generală de Gaz și de Electricitate București și din Uzinele Comunale București. Acolo Metropola avea un pavilion (sală de mese, vestiare, două săli cu cabine de duș, spații pentru adăpostirea și întreținerea ambarcațiunilor), un debarcader, terenuri de tenis și de volei.

Prin cartierele Bucureștiului și nu numai

Anii ’50. Pe bulevardul Nicolae Bălcescu (fost I.C. Brătianu) în preajma blocului Malaxa – Burileanu. Câteva lămpi „model Zürich” originale susținute de stâlpi lampadar Mannesmann echipați ca la carte cu soclu din fontă „tip platou” și cu manșon ornamental.

La marginea orașului, în Bucureștii Noi, luminând drumul către „Înfrățirea între popoare”. Cinematograful adică!

În 1959 blocurile cartierului aveau doar câțiva ani de existență. Importurile unor produse occidentale erau interzise. Așa se face că pentru iluminatul aleilor au fost folosite componente asimilate de industria României: „corpuri de iluminat tronconice cu glob” și stâlpi metalici „din două bucăți” – două tronsoane de țeavă, cu diametre diferite, asamblate prin sudură, fără accesorii ornamentale.

Cam tot pe atunci, Groapa Floreasca era transformată într-un modern cartier de blocuri. Imaginea înfățișează strada Glinka Mihail Ivanovici așa cum arăta în 1961. Iluminatul stradal, cam sărăcăcios după părerea mea, era realizat cu aceleași elemente autohtone ca și cel din Bucureștii Noi.

Iată-ne ajunși într-o altă margine de București, pe strada Baba Novac a anilor ’60, în zona din apropierea intersecției cu strada Dristorului, pe aleea din spatele Policlinicii. Stâlpul din beton tip TB a luat locul celui metalic „din două bucăți”. Rezultatul a fost probabil eficient. Cu siguranță însă, nu bucura ochiul și sufletul. Începuseră vremurile în care „mofturile” estetice nu prea contau. Doar să se aprindă lumina!

La intersecția șoselei Mihai Bravu cu șoseaua Iancului a fost construit, odată cu blocurile din zonă, un complex comercial a cărui piesă grea era un restaurant mare, modern și cu oarecare ștaif. Se numea Mediaș. În 1968 spațiul pietonal din jurul acestuia era iluminat cu varianta indigenă a „lămpii model Zürich” montate pe un stâlp lampadar mai sofisticat, din categoria „ornamental”. Nu arăta rău!

După ce a fost asimilat în producție de către tânăra industrie românească de profil, corpul de iluminat tronconic din sticlă albă (opal) și-a început călătoria prin țară. În 1953 ajunsese într-un nou cartier muncitoresc construit pentru cei care produceau autocamioane la uzina Steagul Roșu din Orașul Stalin. Așa se numea atunci Brașovul. Stâlpul „lampadar” metalic, de inspirație locală, ieșit din tipare, arată mult mai bine decât cel din beton tip TB.

lista episoadelor din seria Civilizaţie publică – aici

4 comments to Civilizație publică LXII – Zürich (III)

  • TVlad

    Subiectul este interesant, eu, fiind mai tinar, nu imi amintesc de aceste corpuri de iluminat Zurich insa astept cu interes episodul despre lampile tip Noris. Sint cele mai vechi pe care le-am prins in functiune pe scara larga. Nu am gasit mare lucru despre ele pe internet si as vrea sa stiu mai mult despre istoria lor.

    • C.D. Mocanu

      Urmează încă vreo două episoade dedicate tot iluminatului ornamental tip „lampadar”. Primul episod care tratează iluminatul stradal bucureștean va avea ca obiect lampa Noris care face lumină pe la noi de prin 1890. Pe atunci era cu arc electric. Stați pe recepție!

  • Prahovean

    Despre corpii tronconici post-Zurich, cu capac gen pălărie ne veți delecta? Cei inițal cu glob de sticlă albă mată și capac mare (anii 50-60), apoi capacul redus (anii 70) și apoi globul și pălăria de plastic (anii 80), ca apoi să revină la pălăria metalică, păstrând globul de plastic, apoi cu glob de plastic subțire și capac și mai îngust (anii 90)? Cu variantele lor speciale, pentru statiuni (sticlă translucidă colorată, de obicei albatru închis) sau cu glob haexagonal (Grădina Zoologică București)?
    Sau despre cei produși la Elba din anii 80, cu capac metalic roșu și glob de plastic mat, în unghi obtuz, care se fac și astăzi, dar cu capac de alte culori, și cu o componentă interioară scoasă în afară?
    Ce nume aveau, unde se produceau, fișa tehnică etc, poze inedite, la acestea mă refer.

    • C.D. Mocanu

      Încerc, funcție de puteri și de timpul disponibil, să mă ocup de toate corpurile de iluminat care au bucurat Bucureștiul până în 1989 deci și de cele menționate de dumneavoastră. Puțintică răbdare!
      Să auzim de bine!

Leave a Reply to C.D. Mocanu Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>