despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

De la Ford la Floreasca City

scris de Ando

Nu mai trecusem de multişor prin zonă, iar ultima imagine cu care rămăsesem era cea cu hala fostei întreprinderi „Automatica”, ciumpăvită de tronsonul dinspre blocul mai vechi – sediul fostului institut „Electrouzinproiect”- de pe colţul cu bd. Mircea Eliade.

Acum, aici, pe Calea Floreasca, este în plină desfăşurare un vast proiect imobiliar: ONE Floreasca City. Un proiect, ca multe altele, controversat şi contestat, dar care a depăşit aceste etape şi îşi vede de drum.

Mi-a atras atenţia însă mesh-ul care acoperă gardul şantierului dinspre Calea Floreasca şi care, zic eu, a meritat cele 15-20 de minute ca să-l parcurg şi să-l pozez.

Bineînţeles că nu pot lipsi de aici clasicele imagini cu viitorul ansamblu imobiliar. In poze, arată frumos. Şi promisiunile de „beneficii pentru comunitate” sunt generoase. Să vedem ce-o ieşi.

Dar mai interesant şi, oarecum surprinzător, este că, mare parte din acest mesh de mari dimensiuni, este dedicată fostei fabrici Ford, „primul producător auto din România care fiinţat, începând cu anii ’30, chiar pe acest loc.

Astfel, sunt selectate şi expuse elemente interesante legate de modul în care a evoluat fabrica, despre producţie şi despre politica de personal, condiţiile de muncă etc.

P.S.: Şi uite aşa, mi-am adus aminte de inginerul I. M., unul dintre colegii de la primul meu loc de muncă – I.E.M.I. Bucuresti – care lucrase ca ucenic la Ford Floreasca. De la el am aflat, prima oară, unde fusese acea fabrică. Omul nostru avea un Wartburg 311 şi, timp de 7 ani, cât am lucrat la IEMI, a venit zilnic, iarnă, vară, la serviciu cu maşina. Venise criza petrolieră din ’73, apoi cea din ’79, preţul la benzină sărise substanţial…  pentru I. M. nu conta! Nu lăsa maşina, o cunoştea perfect, trebăluia tot timpul la ea, prepara tot felul de amestecuri de combustibili ca să iasă mai ieftin. Aşa că, l-am întrebat odată: Da’ nu vă e teamă că o să se strice?” Mi-a răspuns, n-o să uit niciodată: „Domnu’ inginer (el fiind mai mare ca mine cu aproape 25 ani), astea sunt fiare – le tai, le îndoi, le sudezi, le cârpăceşti – cu omul e mai nasol când se rablageşte!“

10 comments to De la Ford la Floreasca City

  • Si cat s-a tras ca pentru aceasta mega specula a terenului sa nu duca la demolarea fabricii, asa cu voiau investitorii, evident. Cand zic specula ma gandesc la densitatea si la inaltimea fortata. Era o vreme cand lumea se plangea ca Ceausescu ne-a inghesuit ca pe sardele cu indesirea blocurilor si ca apartamentele ar fi fost cutii de chibrituri. Ia acum densitate, cand, pe deasupra, nu se mai aface nicio dotare publica aferenta – scoala, gradinita, piata etc. Normal ca a fost un proiect controversat si contestat pentru ca “beneficiile pentru comunitate” erau de fapt zero.

    • Ando

      Am luat cu copy-paste acele puncte din comunicatul companiei care se refera la “beneficiile pentru comunitate”:

      Proiectul va prezenta următoarele beneficii pentru comunitate:
      • o fostă zonă industrială va fi transformată într-o zonă rezidențială și comercială;
      • terenul aferent proiectului, deși este proprietate privată, va fi deschis publicului după finalizarea lucrărilor de construire;
      • din cei 27.000 mp de teren, amprenta la sol a construcțiilor va fi de numai 9.000 mp, iar diferența de 18.000 mp va reprezenta spațiu verde, alei pietonale, locuri și joacă și spații de relaxare, toate deschise accesului public;
      • în ciuda faptului că amplasarea unor locuri de parcare supraterane ar fi fost soluția cea mai ieftină pentru investitor, s-a decis ca toate cele 1.200 de locuri de parcare menționate în noua autorizație să fie incluse în subteran;
      • dezvoltatorul va ceda municipalității o suprafață de teren de aproximativ 1.000 de mp și va aloca un buget de aproximativ 1,5 milioane de euro pentru realizarea lucrărilor de infrastructură rutieră care vor ajuta la descongestionarea traficului: o Calea Floreasca va fi lărgită de la 4 la 6 benzi, cu câte o bandă suplimentară pentru fiecare sens de mers (pe sectorul cuprins între str. Glinka și bvd. Mircea Eliade); o nouă soluție de trafic și semaforizare va fi implementată în intersecția bvd. Mircea Eliade / Calea Floreasca / str. Ceaikovsky prin adăugarea de benzi specializate pentru virare la stânga și respeciv la dreapta; o schimbarea echipamentelor de semaforizare cu unele noi, compatibile cu sistemul de management al traficului din municipiul București (BTMS);
      o noi alveole pentru stațiile de autobuz;
      o modernizarea sistemului de iluminat public pe Calea Floreasca pe segmentul dintre bvd. Mircea Eliade și str. Banu Antonache și modernizare intersecției dintre str. Glinka și Calea Floreasca.
      • Compania se află în curs de a obține aprobările pentru reamenajarea parcului Automatica în beneficiul comunității, cu un cost estimat de 200.000 de euro.

    • MARIVS IMPERATOR

      Domnule profesor, cartierul construit pentru expati (apartamente de lux, inchiriate strainilor) in lungul strazii Nordului este mai aglomerat decat Drumul Taberei! Degeaba ai loving de 30 de m2 daca poti da noroc cu vecinul intinzand mana pe fereastra!

  • Cum toate turnurile au cel putin cate 16 etaje, daca suprafata la sol este 9000 raportat la un teren de 27000 atunci rezulta un coeficient de utilizare al terenului de peste 5. Adica un procent de ocupare de 30 la suta x 16 niveluri = 4,8 (desi e un turn mai mare, care mai adauga suprafata). Ca sa comparam, planul de zona protejata Dorobanti, inca in vigoare, permite un maxim de 3,2. Spatiul verde promis nu poate fi decat iarba sau copaci la ghiveci daca fac parking subteran total. Prezentata ca o concesie, trecerea masinilor din parcare la sol in subteran nu este decat o gogoasa propagandistica. Sa faci 1200 de locuri la sol ar fi imposibil fizic. Iei in calcul un 25 mp/masina grosier(locul si calea de acces aferenta) si iti rezulta 30.000 de mp, ceea ce e mai mult decat tot terenul lor liber. Deci n-aveau cum sa le faca la sol, oricum ai lua-o. Faptul ca accesul e liber e absolut firesc pentru niste blocuri. Adica ce-ar fi facut? Gard si bariera? Mare concesie … In secolul XIX orice dezvoltator de parcelare facea obligatoriu pe banii lui strada, punea iluminatul public si canalizare si apoi o dona primariei pentru a intra in domeniul public, ca sa poata fructifica parcelele. Fiind si spatiu de birouri dar si spatiu comercial in fosta hala (care de fapt se vrea demolata si reconstituita, cu unele piese demontate si reutilizate) este obligatoriu din punct devedere comercial ca sa fie un acces public in zona respectiva. E in interesul lor, nu “in beneficiul comunitatii”. Amenajarea unor solutii de trafic sunt, din nou, in interesul lor. 1200 de masini care trebuie sa intre si sa iasa de acolo in conditiile in care oricum intersectia aia este crancena si acum. Un loc unde ai transport public (alveolele) este mult mai atractiv comercial … Deci, beneficiile publice ar fi trebuit sa fie in zona asta : scoala, gradinita, liceu, spatiu cultural etc, tot ce spun ei ca fac in beneficiul public este o socoteala de marketing. Eu asa cred.

    • hm

      Listele astea cu „beneficii“ sunt la fel de găunoase indiferent dacă-s scrise de primarii ori de particulari.

  • 15 etaje minim, am vrut sa zic, P+15=16 niveluri.

  • Dan

    Am lucrat în vechea clădire a institutului de automatizări de pe Eliade (vizibilă în poza 3) până în 2013 și am prins tranziția zonei de la industrie post-comunistă până la ruină și pârloagă. În spatele halei Ford (monument istoric, de-aia nu se demolează) erau niște hale de întreprindere care au supraviețuit până spre 2010-2011. Nu știu exact ce se mai fabrica acolo în ultimii ani, dar nu țin minte să fi plecat prea mulți oameni, utilaje sau altceva de acolo înainte să vină buldozerele. Demolarea nu a fost un proces curat; pe lângă norii de praf, căderea pereților halelor respective m-a aruncat de câteva ori în sus de pe scaunul de la birou. Apoi ani de zile am văzut pe geam doar ruine. Dar da, era timpul.

    • Ando

      Ţin minte cu certitudine că, la un moment dat, în acea hală a activat şi o firmă care producea confecţii.

      • Dan

        Și eu țin minte ceva, ca prin vis, cu “fabrica de gheață”, dar probabil nu e de factură așa de recentă.

  • Mă îndoiesc că vreun dezvoltator care face ceva în regim semi-închis (deci doar pentru ăia care vor locui/lucra acolo) va lăsa vreun drum ,,la liber”. Maxim va lăsa un trotuar pentru pietoni, dar pentru auto cu siguranţă vor fi bariere şi taxe pentru non-riverani. Exemple se tot găsesc prin Bucureşti, atât de străzi vechi închise mai mult sau mai puţin legal de dezvoltatori, cât şi ansambluri de blocuri sau birouri cu bariere la intrare (de ex. WestPark Militari).
    ,,Cedarea de spaţiu” e doar pentru realizarea de benzi de acces/ieşire în şi din complex plus ceva materiale de promovare, gen staţii de autobuz care mai mult ca sigur vor avea reclama la noul complex.
    Ar mai trebui să enumerăm câteva ,,beneficii pentru comunitate” pe care dezvoltatorul le-a uitat, voit:
    – coloane de maşini mai lungi pe Cal. Floreasca şi străzile adiacente;
    – semafoare cu fază dedicată pentru intrat/ieşit în/din noua investiţie (ca să nu stea ăia mult să iasă din curte), după modelul aplicat cu succes la Kaufland Drumul Taberei şi prin alte părţi;
    – câteva mii de maşini în plus înghesuite printre blocuri şi pe trotuare, ale celor care nu vor dori să plătească parcarea la noua locuinţă sau noul loc de muncă ori nu vor mai prinde locuri;
    – amatorii de ridesharing vor beneficia de un tarif mai mare pentru zona aia că, deh, o să fie zonă mai scumpă; cei care merg cu taxiul vor beneficia şi ei de trecerea de la Pelicanul de 1,89 lei pe km la Nord Taxi Plus de 3,5 lei, că într-o asemenea zonă bogată e şi păcat să coste puţin transportul;
    – un schimb în plus la şcolile din cartier şi o droaie de microbuze şi dubiţe 8+1 pentru dus copiii noilor rezidenţi la şcoli private şi after-school-uri;
    – mai multă aglomeraţie în 135 şi 282, că cei de la munca de jos vor veni cu transportul public;
    – zona va beneficia şi de mai multe dubiţe şi camiaone de livrări că, na, firme multe, livrări multe;
    – crâşmele şi fast-food-urile din cartier îşi vor adapta corespunzător preţurile pentru mediul corporatist;
    – staţia de metrou Aurel Vlaicu va avea coadă la intrare la fel ca Pipera;
    – în locul câtorva zeci de copaci vor apărea scuaruri cu iarbă tunsă la 1cm regulat… efectul asupra curăţării atmosferei e fix zero la genul ăsta de gazon, da’ arată mai frumos şi poţi să stai pe el sau poţi să îţi plimbi câinele pe el (dar niciodată ambele, că câinii mai lasă diverse ,,dovezi solide” în urma lor).

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>