despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

bun-gust la Artmark

… cred că un lucru început prost are toate şansele să meargă aşa. Fireşte – nu ţin neapărat să urmăresc toate prostioarele, să văd cum cresc frumos şi ajung prostii în toată firea; dar, dacă-mi ies în cale, ce să fac? Le văd.

Pomeneam acu-vreo lună de Artmark, casa de licitaţii de pe strada C. A. Rosetti; recent, cînd să dau să trec prin faţa locului (imobilul Cesianu-Racoviţă) ceva mă trage de mîneca scurtă. Era bunul-gust, care tocmai fusese dat afară din casă.

Zice el – “uite-aici!”

Uau! – zic – o plasmă aşezată-ntr-o ramă de tablou dată cu aurolac, pusă-n vitrină. Elegant – precum şosetele albe la pantalonii de costum; fireşte, o casă de licitaţii care vinde Toniţe, Iseri, Grigoreşti ar şti mai bine ce-i aia clasă superioară and shit.

Dau să plec, dar bunul simţ îmi face semn: “poarta-i deschisă! bagă un ochi!!”

… şi chiar m-am enervat: “Băăi, nenorociţilor…” am zis, “Piedone caută statuile astea să le pună în staţia de troleu de la BIG şi voi le pitirăţi aciia-n curte!”

Cît rafinament! O statuie pusă pe nişte bulumaci văpsiţi cu trafaletul, că mai era nişte vinarom rămas de la renovarea casei…

… Am plecat încet; bunul-gust se ţinea după mine, că nu ştia unde să se ducă; eu n-aveam cum să-l iau acasă, că m-am gîndit că se strică la stomac dacă-l plimb toată ziua pe la gherete cu merdenele şi şaorma; mă-ntrebam unde să-l las, cînd, trecînd pe lîngă fostul restaurant Cina (astăzi, Trattoria Il Calcio), am văzut un detaliu al vechiului gard:

Uau! C B – oare venea de la Cina-Bucureşti?” Sau, mai degrabă de la Cesianu-Boerescu, numele vechi al imobilului unde se află restaurantul?

“Ştii ce” – i-am făcut semn bunului-gust – “rămîi aici, să ai grijă de gardul ăsta frumos. Dacă-ntr-o zi o să te dea cineva afară şi de-aici… mai vedem.”

3 comments to bun-gust la Artmark

  • Freesys

    Este blazonul restaurantului, aveam un serviciu de cafea de la Cina, nu exclud posibilitatea ca el (blazonul) sa fie preluat de restaurant.

  • Cata

    Un comentariu excelent,scurt si la obiect – o ironie la limita mistoului – asta si merita acei negustori de arta.Am recunoscut stilul ironiei ,rahovean fiind si m-am amuzat teribil.

  • hm

    poate aflu mai multe despre Cina.
    O fi oare un umor tipic unor cartiere? Cînd eram în liceu (unde chiar se-ntîmplase să fim ‘reprezentanţi de marcă’ ai fiecărui mare cartier) mi-am dat seama că rîdeam la glume diferite, că aveam stiluri specifice. Mi s-a părut interesant.
    De altfel, e de-ajuns să mergi cu tramvaiul 32 ca să vezi că parcă e altă atmosferă ca în 21, sau în 16. Poate s-o preocupa vreun antropolog-ceva într-o zi, că nu-i un subiect de lăsat.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>