Poate că trebuie să stăm în casă și nu avem voie să facem și noi o plimbare prin oraș sau prin parc, dar tot ne putem bucura de natura ce revine încet printre noi.
Dacă lumea tot nu mai iese afară, nu mai aruncă gunoaie și nu mai merge așa de mult cu mașina, natura crește veselă în liniște și pace.
Ne putem uita pe geam sau să facem un ocol când ieșim la o alergare.
E greu, dar o să se termine!
Cu cât durează mai puțin, cu atât mai bine – dar dacă va dura mai mult, măcar natura are un avantaj, sau mai multe: aer curat și sol fertil, libertatea de a crește.
Nimeni nu are cum să oprească plantele acum (bine, în afară de grădinar) dar totuși: e un nou început.
Bravo, Sonia! Mi-ai făcut ziua mai frumoasă cu flori şi pisicei.Un pupic virtual din partea mea, ţie şi Bobocelului 😀