despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

ce-a fost verde s-a uscat

Aș putea s-o fac pe deșteptul și să mă rîd de casa asta.

Da’ parcă n-am chef.

Atîta loc a avut cetățeanul care s-a chinuit să încropească ceva pe bucățica lui de pămînt.

Sigur ieșea mai lesne tăind de tot copacii; dar știm prea bine de ce n-a putut s-o facă.

Pentru un om obișnuit e un chin să primească aprobarea.

Plus că pentru ăștia doi copaci tăiați ar fi trebuit să planteze șase în loc – dar unde? Are un petec de pămînt, un lot minuscul.

… în București – și nu la marginea lui, ci înăuntru! – sînt cartiere vechi de case unde se locuirea se face-n condițiile echivalente unui confort-trei de la bloc.

Aici oamenii, ca să mai cîștige loc de-o cratiță, se-ntind cu bucătăria peste gardul de la stradă, aici oamenii șed la o măsuță pe scaun în fața porții pentru că n-au loc să respire-n curte.

Aici străzile-s înguste cît pentru o mașină-jumate și doar c-o bordură mai lată pe post de trotuar.

Locurile astea – scăpate de sistematizările de dinainte de Război și mai apoi de cele din vremea comunistă – n-au acum nici o șansă.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>