despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Poșta!

de Ando și HM

Transporturile și comunicațiile-s șira spinării unui stat care funcționează. Cefereul și Poșta au fost, zeci și zeci de ani, o adevărată armată care a ținut țara mare laolaltă.

Cîte de puține lucruri vechi ne-au mai rămas din gloria Poștei Române!

Întîi de toate, fără palatul de pe Calea Victoriei; apoi, în zilele noastre i s-au împuținat localurile, ba pierdute în urma retrocedărilor, ba schimbate cu altele, mai mici și mai dosnice, din cauza chiriilor prea mari.

Din lista vechilor oficii poștale închise din Capitală, putem număra pe cel din Filaret, cel de pe Viitorului, de la doi pași de Piața Galați și pe cel de lîngă Hala Traian, de pe Calea Călărașilor: clădiri lăsate-n voia paraginii.

   

Mai rămăsese pe cîte-un zid vreun suport de veche cutie poștală și – cu ceva noroc – chiar găsim și azi urma uneia, păstrată într-o formă destul de bună la Gara de Nord; bîntuind internetul, dibuirăm altele. Muzeul poștei păstrează și o cutie de cînd hăul. Semnele indicatoare ale telefoanelor publice au fost mai norocoase… și foarte trainice.

 

Cutiile poștale din București – cel puțin – aveau două compartimente, pentru ușurarea sortării trimiterilor. În stînga se punea corespondența „loco” și-n dreapta cea pentru alte localități. Cutiile erau galbene, după aceea au fost roșii.

Ca și cum ar fi ceva de rușine, nici vechea emblemă a Poștei nu se mai găsește amintită pe nicăieri. Odată de P.T.T. a devenit P.T.T.R prin adăugarea serviciilor de radioficare și radiodifuziune (factorul poștal vindea și abonamentele radio-tv), s-a ajuns la modelul care a fost folosit îndelung.

Deși nu-s inedite, reclamele serviciilor poștale din cărțile de telefon ne arată atît aspecte interesante din activitatea P.T.T.R. cît și evoluția societății în sine de după Război, așa că le urmărim, împreună cu o serie de imagini găsite în arhiva Agerpres:

1950:

               

1958:

         

1965-1966:

       

1970:

               

Citiți și despre:

2 comments to Poșta!

  • Cristian Ioan

    Triste noutati!

    Cel din Filaret nu il stiam, este o cladire MICA, in stare nu prea buna. Interesanta ca arhitectura, dar nu foarte potrivita pt un OP.
    Cel de pe Viitorului, de la doi pași de Piața Galați, il pozam cand mergeam la servi pe diferite trasee, prin 2009-2014!
    Ce cel de lîngă Hala Traian, de pe Calea Călărașilor este OP 20, era destul de mare, trebuia sa fie important, de ce a fost abandonat?!
    Din vara lui 1988 nu mai locuiesc in cartier, asa ca nu mai stiu ce s-a intamplat …
    Nu ai mentionat OP 4, din Vitan. Era important nu doar pt mine, ci era ofciul central pt toat zona de sud-est!
    Cladirea de caramida adapostea si centrala telefonica …
    Dupa 1990, mai intai s-a mutat vizavi, intr- cladire noua, dar acum functioneza, intr-u format redus, pe Bulevadrul Unirii, tare DEPARTE …

  • hm

    Toate poștele „poștite” împreună cu Telefoanele au dispărut la mijlocul anilor 2000.

Leave a Reply to Cristian Ioan Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>