Puține pietre au rămas neîntoarse.
Am bătut străzi, căutîndu-le toate înțelesurile și chițibușurile.
Case, garduri, uși, marchize, acoperișuri, felinare, capace de canal, plăcuțe, stîlpi, sonerii, bănci, ceasuri – e ceva care ne-a scăpat?
Cu toate astea putem zice oare că știm tot, că ne-am băgat nasul prin toate, toate cotloanele?
De bună seamă că nu!
E bine că nu: înseamnă că mai e destul de văzut!
Îmi dădui seama de asta deunăzi, cînd m-am abătut prin curtea fostei Fabrici de chibrituri. Mizerie, delăsare, dărăpănare: nimic rămas care să ne-aducă aminte de istoria ce s-a născut aici din 1879.
Dar cîte strașnice mici bucurii… încă se văd vechile clădiri industriale, minunate detalii, priveliști inedite; prin boschete zac rable ruginite; și nu te trage nimeni de mînecă, să te-ntrebe de ce amușini pe după colțuri.
Orice poartă descuiată-i o invitație.
De fiecare dată cînd am găsit o curte și-am intrat în ea m-am ales cu ceva.
Dacă tot veni vorba de Fabrica de Chibrituri Filaret, iată câteva imagini din fabrică, realizate de Agerpres în 1949:
https://foto.agerpres.ro/foto/watermark/10381568
https://foto.agerpres.ro/foto/watermark/10381595
https://foto.agerpres.ro/foto/watermark/10381565
https://foto.agerpres.ro/foto/watermark/10381624
Pentru ca, bineintels, acolo ein lucru o dezvoltare imobiliara care vrea cateva turnuri, cateva de 45 de metri si ‘fo doua de 60 m?
Cativa locuitori din zona inca ramasa “nedezvoltata” s-au organizat intr-o asociatie care incarca sa claseze ansamblul si sa mai tempereze din tavalugul densificarii excesive dinultimii ani. Va imaginati ca ansamblul care da si numele strazii, important obiectiv ale inceputurilor industriale ale Romaniei nu este in lista monumentelor istorice?
Nicușor Dan șade pe-acolo, nu?
Habar nu am unde sta … Probabil pe unde ii fotografiai candva Citroen-ul lasat pe strada.
Când treceţi prin Cotroceni conduceţi cu atenţie să nu daţi peste el!
Nu, nu mai șade acolo de multă vreme. N-am stat să-l caut, am doar impresia că stă pe undeva în spatele Fabricii de chibrituri. Citroenul cred că-i băgat în vreo curte de-acuma.
Turnul acela de apa e din interiorul Fabricii de chibrituri? E genial! Mi-aduce aminte de acest proiect: http://towerspotting.blogspot.com/, care din pacate nu a mers prea departe.
Acolo, chiar la intrare! Și mie mi-a plăcut towerspotting. Îmi pare bine că a rămas funcțional site-ul.
[…] Discutam soarta castelului de apa de la Fabrica de Chibrituri, stiind ca sunt unii care vor sa faca pe acel loc un complex cu mai multe turnuri de 45 de metri dintre care sa mai rasara si doua de cate 60 (adica P+18). Ciudat, aceasta industrie din vremurile de pionierat ale domeniului din vechiul Regat al Romaniei, care a fost apoi si monopol al statului, nu este inscrisa in lista monumentelor istorice. Motiv pentru care a si fost agresata si lasata in paragina cu scop de specula imobiliara absolut dezgustatoare. Vorba cantecului lansat in ’61 si facut celebru abia in ’66: „I don’t want you, I don’t need you, I don’t love you any more!” […]