despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Baicului – un cartier cu şansă

Ascris de Ando

Ca într-o cetate de apărare, protejată pe două laturi de centura verde de pe lângă blocurile turn de pe bd. Ferdinand şi de clădirile bulevardului Gării Obor şi pe celelalte laturi de “zidurile” de blocuri de pe şos. Pantelimon şi de pe str. Baicului, fiinţează, în interiorul acestui perimetru, o mică oază citadină compusă numai din câteva străzi.

Este cazul fericit când operaţiunea socialistă de plantare a “perdelelor” de blocuri s-a oprit la etapa a doua, descrisă aici.

Totodată, porţiunea celor 4 blocuri turn de pe bd. Ferdinand a scăpat de tendinţa ulterioară de “îndesire” a clădirilor, acţiune care a desfigurat alte cartiere. Aşa că vegetaţia s-a dezvoltat în voie, iar zona a câştigat foarte mult ca aspect.

Ştiu cartierul de prin 1973 şi pot spune că anii scurşi de atunci, inclusiv deceniile de după ‘89 nu i-au distrus aspectul general şi nu i-au alterat atmosfera tihnită.

Este adevărat că şi aici lucrurile s-au mişcat – adică s-au refăcut şi s-au zugrăvit faţade, s-au schimbat învelitori de acoperişuri, au apărut -bineînţeles-şi clădiri noi, s-au montat şi termopane etc. dar parcă totul s-a făcut mai “soft”, ca să fim în ton cu expresiile actuale.

Amalgamul stilistic al caselor nu supără. N-au apărut (încă) “ţepuşele” imobliare cu multe, cât mai multe etaje, iar vegetaţia bogată de pe străzi şi din curţi topeşte totul într-o plăcută şi odihnitoare imagine de ansamblu.Pot să vă spun că o plimbare, făcută în amurgul unei zile de iunie – când înfloresc numeroşii tei de pe străduţele cartierului – înseamnă o adevărată şi parfumată relaxare.

Nu ştiu prea multe detalii istorice despre acest cartier dar am remarcat, de exemplu, că pe una din case este marcat anul 1934:

Ceea ce vă propun este doar o simplă plimbare însoţită de fotografii care să susţină afirmaţiile de mai sus.

Intrăm din bd. Ferdinand pe strada Prof. Eufrosin Poteca şi avem câteva imagini generale ale străzii

Şi câteva detalii de clădiri:

Pe o altă stradă – Constantin Georgian, aceeaşi varietate de case :

În plus, două pisici care priveau strada cu o undă de superioritate dată de nobleţea rasei:

Priviţi acum cât de aerisită este strada Amiral Ioan Murgescu: 2 benzi de parcare la trotuare plus 2 generoase benzi centrale. Adevărat huzur automobilistic!

Iată şi câteva clădiri de pe “colţurile” străzilor ce se intersectează cu Amiral Ioan Murgescu:

Pe aceeaşi stradă, iată alte câteva clădiri mai deosebite:

… iar pe colţul cu str. Prof Nicolae Bălăşescu avem şi o mică supriză auto pentru HM: o Dacie 1100, în stare destul de bună.

Aceeaşi stradă – Prof Nicolae Bălăşescu, văzută din celălalt capăt (dinspre str. Baicului).

Ne întoarcem prin str. Spătarul Milescu al cărei tronson curbat, cuprins între străzile Amiral Murgescu şi Eufrosin Poteca, mi se pare cel mai “fotogenic”.

Vegetaţia crescută (dar şi îngrijită) din spaţiile de pe lângă bloculeţele cu trei etaje din capătul străzii depăşeşte adesea înălţimea acestora ocrotindu-le de fierbinţeala verii.

Bineînţeles, trebuia să apară în decor şi o pisică curioasă (cam “peticită” 🙂 )

… iar pentru HM: o Skodiţă S 120.

Am pus la finalul periplului imaginea cu această clădire cu un acoperiş-ciupercă situată la intersecţia străzilor Eufrosin Poteca şi Căminului, spre bd. Ferdinand.

E reconfortant să vezi cum anumite zone cu personalitate ale oraşului au scăpat, aproape neatinse, de vicisitudinile vremurilor. Dacă înnoirea cu orice preţ a adus, în perioada comunistă, uniformitatea cenuşie şi apăsătoare a cartierelor de blocuri, din păcate, anii de dupa ‘89 au adus oraşului, în principal… o altă generaţie de blocuri. Mai sofisticate ca denumire, mai vitrate, mai colorate, multe amplasate “ca nuca-n perete”… dar tot blocuri!

Acesta a fost episodul XI al plimbărilor de Bucureşti.

15 comments to Baicului – un cartier cu şansă

  • florin

    Frumoase poze si frumos cartier.Cele trei pisicute sunt mortale si sunt semnul ca in cartier e liniste si viata are un ritm mai molcom.Se adevereste faptul ca omul cinsteste locul,iar sansele unui cartier sunt date si de locuitorii lui.

  • Ando, faci o treabă excelentă! Cunosc şi eu puţin zona aia. O bună prietenă din vremea studenţiei locuia în Vatra Luminoasă. Străduţele alea sunt o plăcere! Ştii, cu puţină minte, şi cu blocuri se putea trăi civilizat în Bucureşti, că nu de teren de construcţii ducea lipsă. De minte ducem noi lipsă. Şi avem mania de a şterge orice urmă a trecutului.

  • Ando

    @florin:adevărul că-dacă era după mine-mai puneam ceva poze cu pisoci, dar “cenzura” 🙂 veghează…

    @constantin.gheorghe : mulţumesc!Facem şi noi ce şi cât mai putem, nu-i aşa? Am avut un prieten in cartier şi aşa că l-am vizitat frecvent. Din ce spunea el,se pare că nucleul iniţial a fost constituit din aşa zisele case ” ieftine” care se făceau cu credit pentru diverse categorii de funcţionari la stat. Mai multe nu ştiu despre istoria sa dar îmi place cum arată şi acum.

  • hm

    dacă-i după mine, să pui cîte pisici vrei… că ultimul lucru pe care-l vreau e un flash mob pisicesc antidiscriminare.

  • Şi mie îmi plac mâţele! Vreau! A, şi dacă veni vorba de străduţe paşnice, uite una aici: http://wwwcalatoriivirtuale.blogspot.com/2011/10/sistematizarea-de-la-comunism-la.html

  • florin

    @C.G;am lucrat ceva timp in zona unde se afla si str.Turnul Eifel,si pot sa-ti spun ca toata este la fel:case tip(modeste dar intretinute) in alternanta cu vile tip(adica mari, fara o linie arhitectonica definita,ostentative si,din cate am aflat,cu proprietari ”bine pozitionati” si pe vremea salamului cu soia.Oricum prin zona s-a construit dupa principiul ”a mea sa fie cea mai mare”.

  • Locuiesc din 1936 pe str.A.Murgescu in prima casa apreciata ca “deosebita”A fost proiectat
    a in stil “florentin”de (atunci tanar arhitect)Constantin Joja devenit unul din marii arhitecti romani,a renovat si Hanul cu Tei.Casele nu au fost nationalizate fiindca nu aveau incalzire centrala!Articolul e f.bun-o spune un profesionist ziaristiciî.I.Ghitulescu

  • hm

    Ando o să se bucure mult de apreciere.
    Mulţam!

  • De fapt cine sunte?i dvs.d-le Ando.?V-as putea da multe amanunte despre acest cartier.De pilda ca pe Am.Murgescu la Nr 19 a locuit chiar sora amiralului Murgescu unde el venea des.I.Ghitulescu tel 0727853944

  • hm

    dl. Ando este, pe moment, in concediu.
    Sînt sigur că va urmări subiectul cu drag; nu o să uit să-l pun în legătură cu dumneavoastră.
    Dar asta, mai pe la sfîrşitul lunii curente!

  • Tudorel Ilie

    Buna seara.
    Frumoase poze. Intamplator locuiesc prin zona si am aflat ca in perioada interbelica exista o linie de tramvai pe Amiral Murgescu, care venea din Pantelimon si se oprea in fata Garii Obor. Comunismul, cu plantarea sa ideologica de blocuri, a adus mai multa liniste in zona (desi sunt sigur ca nu dorea asta!)

  • hm

    Buna seara! Nu stiam de tramvai pe Amiral Murgescu! Pe o harta din anii ’30 este mentionata insa o linie de autobuz.
    Azi nici macar tramvaiul nu mai intoarce la Gara Obor…

  • Tudorel Ilie

    Da, ai dreptate.
    M-am uitat mai bine la harta si avand in vedere ca atualmente nr. 46 desemneaza un tramvai, am crezut ca acelasi lucru era valabil si in anii 30. Dar atunci, 46 era un autobuz care mergea pe A. Murgescu spre Obor. Evident atunci nu existau acele blocuri lungi de mascare de pe strada Caminului.

  • Un articol scris intr-o maniera placuta din care avem ce invata. Sa scrii la fel de placut in continuare 🙂

  • claudia

    m am mutat de curand in acest cartier ,intradevar zona superba ,linistita pacat insa ca mai sunt ceva oameni fara educatie intrusi printre cei cu bun simt

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>