scris de Ando
Trec adesea prin intersecţia dintre bd. Iancu de Hunedoara şi Căderea Bastiliei unde, pe un colţ, s-a ridicat încet-încet un nou bloc-turn. Zilele trecute am remarcat că muncitorii au început să degajeze treptat trotuarele de materiale, utilaje, diverse amenajări auxiliare etc. Schelele exterioare sunt şi ele eliminate, semn că cel puţin exteriorul blocului este-aproape-finalizat.
Trec peste faptul că turnul “rupe” – prin înălţime – imaginea de ansamblu a zonei. Din păcate, nu este singurul din Bucureşti. Nu ştiu şi nu mă intereseaza prea tare alte detalii: cum se va numi, cine este proprietar, antreprenor etc.
Altceva mă intrigă: de fiecare dată când intru în intersecţie, mai ales privind-ul de pe colţul cu str. Roma, de vizavi, am sentimentul ciudat că blocul ăsta vine peste mine, mă copleşeşte!
Şi nu-mi dau sema de ce. Doar am trecut – şi nu o dată – pe lângă alţi asemenea mastodonţi – Bucharest Tower Center de pe bd. Ion Mihalache, care se zice că-i cel mai înalt sau hiper mediatizatul Cathedral Plaza – şi n-am avut această senzaţie stranie.
O fi amplasat prea “pe colţ“, o fi din cauza unghiurilor făcute de faţade… nu ştiu. Am încercat de câteva ori să-i numar etajele şi m-am lăsat păgubaş!
Oricum ar fi, eu îl URĂSC!
Poate nu am fost eu atent, dar din cate mi-am dat seama din prezentarea (absolut epica) de aici – http://crystaltower.ro/Crystal-Tower.pdf chiar vine peste noi, etajele superioare par sa aiba o suprafata mai mare decat amprenta de la sol.
Si eu il urasc pentru ca a presupus demolarea unui monument istoric, ba chiar doua. Primul este cel de pe parcela de colt care, inca din ultima parte a sec. XIX se afla in proprietate publica a orasului Bucuresti, acolo fiind amplasata una dintre cazarmele de pompieri ale orasului. A fost activa in acest scop pana recent. Eu inca imi mai amintesc din copilarie, din anii ’70 faptul ca era post de pompieri, cu arhitectura aceea specifica epocii, caramida aparenta si detalii in maniera constructiilor industriale ale vremii. Si parcela lipita din Caderea Bastiliei era monument.
Prin urmare, urasc doua lucruri, inainte de a uri blocul in sine:
1. ca s-a declasat inexplicabil acest monument – nu cunosc evolutia dosarului, cine a semnat pentru asa ceva etc
2. Ca ceva ce era in domeniul public, in mod evident, a servit ca suport pentru asa ceva
@Ando, Corvin, Adrian
Cu totii aveti dreptate si subscriu celor spuse de voi. O imagine dintr-un unghi diferit gasiti si la mine pe site.
@Ando
Imi permit sa fac trimite la mine pe site catre acest articol.
@marivs : foarte bine, mai ales ca tu ai facut o poza care evidentiaza si mai bine contrastul “intrusului” cu zona inconjuratoare.
Sunt destule astfel de ”turnuri” ,aparute parca de nicaieri,in orasul nostru chinuit.Unul este si cel din piata Charles de Gaule,ce pare ca este un submarin pregatit de imersiune.Nu stiu de ce dar, de cate ori il vad,parca astept sa-l vad disparand sub nivelul strazii.Din anumite unghiuri seamana cu un pachebot,de pe afisele interbelice.Bine macar ca nu este chiar in strada,ca restul suratelor.
Arhitectura moderna a cazut in pacatul pragmatismului capitalist dus la extrem. Desacralizarea arhitecturii, care in fond este o arta s-a produs treptat in SUA si a trecut in urma celui de-al doilea razboi mondial oceanul in Europa. Poate gresesc, insa asa am impresia. Nu sunt impotriva progresului arhitectural, sunt o sumedenie de arhitecti geniali, precum Calatrava care modeleaza din otel si sticla orizontul, insa i se da mana libera si un buget sanatos pentru a creea ceva pentru posteritate. Nu simt ca turnurile din Bucuresti sau oricare alta constructie post-decembrista ar avea o valoare net superioara cuburilor din beton construite de comunisti. Aceste constructii sunt destinate sa produca bani si atat. Caracterul utilitar si frumosul nu se imbina, arhitectii nu reusesc sa creeze aceea simbioza pe care cladirile art-deco sau stille-littorio o degajau in anii ’30-’40. Si inca ceva, zgarie norii nu-mi lasa impresia ca vor fi aici si peste 300-400 de ani. Acestea sunt doar niste carcase ce vor fi demontate si inlocuite la timpul oportun, ca si aparatul de televizor din sufragerie sau masina de spalat din baie pe cand Academia Militara, Palatul Regal, Facultatea de Drept sau Palatul Telefoanelor vor fi tot acolo.
Concluzia: Arhitectura trebuie oprita in anii ’80, da? E mai bine ca bulevardul ala nenorocit sa ramina un drum de tara bordat de blocuri ceausiste, da? 15 sau 16 etaje, in secolul 21, sint un afront intr-o capitala de peste 2 milioane de oameni, da? Ideea de a da un accent de inaltime unui colt e reprobabila — infinit preferabil sa avem fronturi uniforme de cotete comuniste cu balcoane inchise cu fiare, da? Bucurestiul trebuie condamnat etern la provincialism si Cairo-izare, da? Nu imobilele de afaceri aduc locuri de munca si taxe la bugetul local: ele sint produse, cumva ca prin minune, dintr-un oras patriarhal cu imobile darapanate si case de un etaj, da? Si in general, vechi = gigea, nou = caca, da? Am interpretat corect?
Arhitectura noastră de-abia a ajuns la anii 80.
eficienţa-i una… frumuseţea e alta… sînt locuri unde merge mai bine ceva şi locuri unde nu… pe colţul ăla nu-mi place cum s-a ridicat blocul de care vorbim. Uite, mie-mi place Bancorexul… Eu n-am fost niciodată împotriva Cathedral Plaza.
E locul să vorbim despre nevoia de a construi atîta.
Ştiu – e mişto să lucrezi într-o clădire nouă. Dar uite că ce s-a construit între 97 şi 2005-2006 este, de-acuma, învechit şi depăşit – ca amenajări, ca utilităţi. Chiar e.
Cred că discuţia este despre ‘cum’ – nu despre ‘de ce’.
Nimeni nu este impotriva unui oras care sa arate in concordanta cu secolul XXI.Totusi trebuie tinut cont de cateva aspecte,printe care si amplasarea respectivelor cladiri.Spre exemplu Cathedral Plaza,de care zice gazda noastra HM,se potriveste destul de bine in zona respectiva,cladirile din Pta.Vctoriei-Titulescu-Dr.Felix,cele de pe viitorul Bvd.Uranus(intre Victoriei si Buzesti)si ar mai fi ceva exemple.Sunt destule zone in orasul asta care,nu mai au nici o legatura nici cu ce a fost,nici cu ce este si nici cu ce va fi acest oras.De multe ori problema nu este ce,cat si cum construim,ci unde construim.
@Sato:concluzia este a mea personala si mi-o mentin ; asta nu inseamna ca este cea mai buna.Adevarul este, ca de obicei, pe undeva la mijloc.De exemplu,as putea argumenta ca, la nici 100 m de turnul in discutie, se afla centrul Metropolis care-zic eu- este un exemplu de reabilitare si punere in valoare a unei cladiri vechi.
Sau : ce taxe si impozite culege bugetul local de pe urma turnului Bucharest Toweer Center de pe 1 Mai care sta neutilizat de atata timp ?
Pe de alta parte, nu am absolut nimic impotriva prezentei unor astfel de cladiri in zone specifice cum ar fi de exemplu platforma Pipera.
Subiectul este prea vast… Eu vorbeam, in principal, de senzatia stranie pe care mi-o provoaca acest bloc cand sunt in apropierea lui. La urma urmei, vrem, nu vrem,ne place sau nu, blocul este acolo, gata construit.
Ca Romania nu are inca presiunea civica si capacitatea financiara sa sustina proiecte mai interesante, eleborate de arhitecti si nu de constructori, e adevarat, dar e un dat. Paradoxal insa, opozitia se manifesta nu fata de faptul ca noile cladiri de birouri sint insuficient de indraznete si vizionare, ci dimpotriva, fata de faptul ca sint prea vizibile, deconectind orasul de radacinile lui patriarhale si ceausiste. Asa cum e, Crystal Tower reprezinta un progres major fata de blocurile de pe Mihai Bravu si de la intersectia Perla, care fac Bucurestiul sa arate ca un oras din Lumea a Treia. Cladirea manifesta macar o deviere de la formatul cutie dreptunghiulara atit de raspindit. Si constituie un avans clar fata de Blocul Bancorex, cu geamurile lui ieftine, opace si reflectorizante.
Observ in general ca orice noua insertie in Bucuresti declanseaza strigate oripilate din partea presei populiste: ai crede ca orice parcela a fost impinzita de zgirie-nori. For the record, Bucurestiul nu are NICI UN zgirie-nori (cladiri de peste 150m), ci doar citeva high-rises modeste. E dezolant sa constati ca opinia publica de azi e mai reactionara si mai refractara la modernitate decit cea din anii ’30, cu toata febra pasunista si autohtonista a acelor ani. Se isca scandaluri pentru interventii urbane mult mai putin brutale sau aventuroase decit cele de atunci. La aproape 80 de ani de la ridicarea Palatului Telefoanelor, in mod bizar, inaltimea ramine inamicul public in imaginarul bucurestean. Problema Crystal Tower, ca sa revin le el, e tocmai ca NU E DESTUL DE INALT, ceea ce ii da un aspect masiv si retezat, in loc sa-l faca elegant. (Numai in Bucuresti o cladire aproape la fel de lata cit de inalta se poate numi ‘Tower’.)
In ce priveste exilarea functiei de afaceri in cartiere separate precum Platforma Pipera — exact asta e gindirea compromisa a anilor 60 si 70, care a creeat zone de birouri pustii la caderea serii pe de o parte si, pe de alta parte, centre urbane delabrate si epuizate economic. Cu alte cuvinte, gruparea functiei de birouri la periferie suge seva orasului si genereaza insecuritate. Principiile de dezvoltare contemporana tintesc tocmai un mix de functii — rezidential, comercial, recreativ, etc — care sa mentina viu tesutul urban. Cum sa nu moara economic Calea Victoriei cind birourile si magazinele sint exilate la Baneasa si Pipera?
Ca sa fie clar, nu lucrez intr-un bloc nou de birouri, si nici n-am vreun interes financiar in constructii sau vreo industrie conexa. Scuze pt. lungimea comentariului.
Eu ma supar doar ca un astfel de turn nu a fost ridicat in fata blocului meu pe nenorocirea aia de camp viran de la Liberty Mall. Sau ca la Vulcan din proiectul de zgarie nori a ramas doar molozul fostei fabrici si aurolacii care traiesc prin fostele demisoluri sau prin fostele spatii tehnice de la subsol. Asta e marea durere a orasului, faptul ca banii par sa se concentreze numai in functie de un anume algoritm…
cre’că-mi place unde merge discuţia.
Lipsa îndrăznelii m-a supărat întotdeauna.
Sau îndrăzneala stinsă pe parcurs, unde viziunea a făcut rabat la materiale şi la finisaje.
(scriam aici: https://www.simplybucharest.ro/?p=4251)
Eu socot mai nocive – decît blocurile astea cu pretenţii de turn – complexurile rezidenţiale crescute prin cartierele vechi: blocuri cu puţin mai frumoase decît cele ceauşiste (alea care sînt anvelopate în zilele noastre): lungi, late, modeste… beton şi termopan.
La fel ca şi în altele (transport urban, trafic) am încercat să adaptăm moştenirea primită. De aceea o enclavă industrială, fără nici un fel de confort şi fără legături rezonabile cu oraşul a devenit de un soi de zonă logistico-industrială-business (Pipera). Pentru un confort imediat, pentru nişte chirii mai mici… dar cînd pui în balanţă timpul risipit cu drumul şi banii pierduţi din lipsa magazinelor – oare chiar ieşi în cîştig să ai biroul în Pipera?
Aparentele avantaje ale noilor zone de business au făcut ca o zonă de financiară şi de business tradiţională să moară. În vechiul City mai e doar Banca Naţională.
… un exemplu destul de reuşit de adaptare este Piaţa Victoriei, unde blocurile noi au schimbat enorm lucrurile; dar cînd vom avea îndrăzneala (că la ea ajungem) de a demola blocurile vechi?
Unele blocuri comuniste vor disparea cu siguranta gratie dinamicii darwiniene a pietei constructiilor. Majoritatea for supravietui probabil, data fiind nevoia acuta de locuinte.
Blocurile din anii 60 din Bucuresti, ca si suratele lor de pretutindeni, pleaca din idealuri rationaliste: li se pot reprosa, la origine, doar uniformitatea si faptul ca sint construite cu materialele vremii. Comparati fotografiile cu blocurile de la Piata Palatului in momentul constructiei — albe, bauhausiene, urmind curba strazii — si aspectul lor de azi de mahalale suspendate. Efortul trebuie sa mearga spre refacerea lor cu o gindire de ansamblu, prin concursuri de solutii in fiecare cartier — solutii care sa creeze identitate, diversitate (ziduri vii, etc) si ceea ce se numeste liveability. Nu o anvelopa one-size-fits-all care inlocuieste aspectul de Pakistan cu un aspect de Kazahstan.
Crucial, la fel, este controlul public asupra fatadelor, care au fost deformate timp de decenii de proprietari cum i-a taiat capul. Inchiderea unilaterala a balconului este un gest la fel de solipsistic, obtuz si antisocial ca parcatul masinii pe trotuar — dar si mai grav, desigur, in masura in care e mai greu reversibil. Balcoanele ar trebui redeschise fortat ca preludiu la orice reabilitare, si orice modificare individuala reprimata in singe. Estetizarea orasului trebuie facuta de sus, cu biciul. Let no one say I’m not a democrat!
Comentariul de mai sus despre blocuri imi apartine — scuze, am uitat sa-l semnez.
Romania nu e Germania pentru a putea impune usor o masura de uniformizare a fatadelor; eram copil cand taica-meu a spart geamurile de la balcon cu clestele de cuie iar militienii stateau cu statia in mana pe trotuar si raportau toti infractorii care indraznisera sa isi mareasca spatiul locativ. Trebuie sa acceptam ca aproape fara exceptie romanii au facut modificari pentru a suplini anumite lipsuri; au inchis balconul pentru a avea un spatiu de depozitare (chiar, de ce nu au fost proiectate apartamentele cu debarale mai mari?), au pus aere conditionate pe fatada fiindca avem clima pe care o avem si in anumite momente din an apartamentele devin de-a dreptul improprii pentru locuit sau si-au pus centrale de apartament din motive mai mult au mai putin similare. Nu ma refer la daramarea de pereti interiori, aici intr-adevar avem o problema serioasa dar cu sursa tot in proiectarea uniform-deficitara a spatiilor de locuit pentru “oamenii muncii”.
Eu sunt adeptul arhitecturii moderne. Dar, prieteni, e o imbecilitate să trânteşti printre clădiri vechi, care oricum formează un ghiveci de stiluri, cel mai adesea interpretate după ureche, puţe de oţel şi sticlă. Pur şi simplu nu rimează. Eu cred că dezvoltarea unor zone de astfel de clădiri înalte, în tot oraşul, care să presupună şi existenţa unor spaţii publice largi, ar fi o soluţie mult mai interesantă, şi benefică oraşului, decât plombe din astea.
HM, eu, unul, te-aş invita să vezi ce mişto s-a integrat în peisaj cretinătatea aia de la Catedrala Sf. Iosif într-o zi vântoasă! Nu mai are nevoie Politehnica de tunel aerodinamic. Punem pariu că nimeni s-a studiat aspectele astea într-un tunel aerodinamic, pe machete, care să arate interferenţele cu restul clădirilor din zonă? Cum pun pariu că NU s-a întâmplat cu nicio clădire înaltă din Bucureşti. Nu mai vorbim despre modul în care aceste clădiri influenţează comportamentul zonei în caz de cutremur. Nu mai pomenesc de trafic sau de parcări.
Motive de sictir în ceea ce priveşte clădirile astea, gârlă! Asta nu înseamnă respingerea modernităţii. Dar nu poţi înghiţi orice mizerie doar pentru că nişte unii îţi lipesc eticheta de provincial.
cînd eram eu mic, îmi plăcea foarte mult Piaţa Palatului; şi fix aşa şi era.
… un lucru îmi place mie la anveloparea asta de-acum (aşa, doar ca efect imediat) – toate balcoanele arată, în sfîrşit, la fel. Bine – închise 🙂
asteapta un an, maxim doi si o sa se faca modificari 🙂
Constantin, bine-ar fi să se ia în seamă chestia aia cu vîntul.
Vrem nu vrem,blocurile ceausiste vor ramane in peisajul orasului.Reabilitarea lor,dupa un proiect unic,este pana la urma tot o uniformizare.Macar le mai adauga un pic de unicitate prin combinatiile de culori(nu intotdeauna cele mai fericite)folosite la zugravire.Problema in cazul unei demolari a acestor blocuri,este faptul ca marea majoritate sunt locuite de proprietari,care au facut modificari,imbunatatiri,schimband in mod radical pretul unui astfel de apartament.Ca proprietar,nimeni nu va negocia despagubilrile pt ap. propriu decat personal si nu prin asociatia de locatari-proprietari.Va fi in stare primaria sa plateasca aceste despagubiri,cand un ap.costa azi in euro cat costa pe vremea lui neaNicu in lei?Sau suntem atat de naivi sa credem in ANL sau Fondul Libertatea?
@Constantin Gheorghe:
Toate punctele dvs sint demontabile:
1. Daca cladirile actuale formeaza un ghiveci, ce argument putem invoca pentru a decreta ca ghiveciul trebuie oprit exact acum — in afara de a spune ca asa ni s-a sculat subit? Ghiveciul se constituie treptat, in Bucuresti, de peste un secol incoace. Capitala Romaniei este, istoric vorbind, un oras neterminat. Exemple de la case infinit mai mari: La Londra, in City, noul imobil Rothchild de Rem Koolhas pluteste superb deasupra unei biserici de Christopher Wren din sec. 17. Sa mai vorbesc de piramida lui I. M. Pei de la Luvru? Care e problema?
2. Daca vrei sa-ti impusti calul, spui ca e chior. Asta a argumentul contra Cathedral Plaza? Ca creeaza vint? Bun, atunci sa distrugem metroul pentru ca e si acolo vint in culoare. Faptul ca CP va atrage activitate economica si servicii in zona, ca o salubrizeaza creeind o piata publica(era un maidan imputit plin de ciini vagabonzi), ca astfel de imobile ofera o panorama asupra orasului — astea nu conteaza deloc fata de argumentul cu vintul?
3. Cutremur: standardele de inginerie contemporane fac astfel de cladiri infinit mai rezistente la cutremur decit 99 la suta din cladirile Bucurestiului.
4. Parcari: masinile nu sint o fatalitate. E destul sa reprimi drastic parcarea ilegala (si eventual sa taxezi intrarea in oras) si nu mai vine cu masina. La Londra, unde sint in constructie multe cladiri noi de zeci de etaje (incl. The Shard a lui Renzo Piano — cel mai inalt turn din Europa), municipalitatea INTERZICE constructia de locuri de parcare tocmai pentru a forta lumea sa vina cu transportul public, cu bicicleta, sau pe jos. Ma omor dupa argumentul asta — universal in Romania — cu locurile de parcare. Pentru ca masinile sint de la dumnezeu, nu-i asa, si orice aspect al vietii urbei (care ofera, va amintesc, nu mai putin de 4 forme de transport public) trebuie calibrat in functie de orgoliul automobilistic al Bizonului Roman!
Unu: unde este acum CP NU era maidan; era un părculeţ cochet. Ce pula lui Hector servicii atrage în zonă, şi n-am aflat eu, care locuiesc la 50 de metri de el? Mai mulţi ţigani, care “parchează”? Mai multe curve scoase la produs, ca în cazul hotelului Berthelot, construit pe maidanul despre care pomeneşti, şi care era peste drum de părculeţ?
Doi: lasă piramida de la Louvre. Aia are un sens acolo, oricât le pare şi acum unora de ciudat. Asta NU are niciun sens: uite un loc gol! Să-l betonăm!
Trei: Pentru staţiile şi tunelurile Metroului s-au făcut studii aerodinamice la Facultatea de Aeronave. Dar nişte băieţi deştepţi au “optimizat” cheltuielile, după care a intervenit durerea în cur în legătură cu asemenea “amănunte”. Da, e important cuplajul unor astfel de clădiri. Discutăm la următorul cutremur, care mai rămâne întreg dintre noi…
Patru: bizonul român, care sunt, are dreptul la a deţine o maşină, că poate nu-şi câştigă pâinea fără ea. Şi dreptul de a şi-o parca la domiciliu. Doar că nesimţiţii care au construit mizeria şi-au redus cheltuielile, ca şi cei de la hotel, mizând pe locurile noastre de parcare. Asta e problema. Hai să le interzicem celor care trăiesc în centrul Bucureştilor să deţină maşini. Că sărmanii bogaţi nu au de unde plăti să facă parcări la locul lor de muncă.
@Sato, văz că matale știi cu cuvintele și ai și studii în domeniu.
Io-s mai simplu, mai de la țară (deși am fo 5 generații de bucureșci în spate), am făcut inginerie – și d-aia am o privire mai blândă, care nu exprimă nimic, vorba bancului.
Că tot ai adus în discuție alte capitale să revenim nițel la Marele Paris. În afară de puța de sticlă construită în anii 70 (Tour Montparnasse) io nu știu alte clădiri care să violeze cu oțelu’ și sticla lor cărămida din jurul lor.
Aaaa, au avut o altă soluție cu La Defense (cam cum zicea cineva mai sus despre Pipera…)
Mă opresc aici 😉 presimt că n-o să pot face față… 🙂
Nici eu nu am studii de specialitate, si spre deosebire de @Matakus am doar 12 ani de Bucuresti in spate, nu 5 generatii 🙂 , da’ oricum, imi dau si eu cu parerea apropo de ceea ce zice @Sato
Imi pare rau ca ignori problema vantului ce se isca langa cladirile inalte, chiar sper ca nu esti din bransa, altfel devin si mai pesimist in ceea ce priveste dezv. orasaneasca pe viitor. Din punctul meu de vedere, al utilizatorului de trotuar, lucrurile stau asa: trec pe langa zgarie-norul in cauza vantul bate in zona de mama-mama, pai atuncii in vecii vecilor nu o sa stau niciodata prin zona sa flenduresc, sa frec menta, sa citesc o carte, sa o populez adica. Si zonele nepopulate nu creaza un oras, creaza cel mult niste premii castigate la diverse concursuri de arhitectura (vezi Koolhas si Pei, pe care ii citezi). Pot veni cu nenumarate exemple din Capitala noastra draga, a se vedea no-man’s-land-ul din fata Europa House si America House, trotuarele de pe Buzesti dintre Victoriei si Grivitei sunt absolut dezolante, iar despre trotuarele de langa Bancorex prefer sa nu mai comentez nimic (pe onoarea mea de pionier, intr-o seara de vara chiar am incercat sa stau in fata cladirii aleia sa citesc o carte; n-am rezistat decat vreo 10 minute, dupa care am trecut strada si m-am asezat pe treptele Muzeului de Istorie de vizavi).
Apropo de folosirea masinii personale, ca unu’ care nu are nici macar carnet pot sa garantez ca absolut niciodata in vecii vecilor amin nimeni nu va reusi sa ii forteze pe bucuresteni sa aleaga RATB-ul/Metroul in dauna masinii mici. Si nu e vorba neaparat de faptul ca pasajul de la Unirea 1 la Unirea 2 este absolut criminal cand incerci sa-l strabati la 8.30 dimineata cu un laptop pe umar, sau cum statiile RATB sunt plasate complet aiurea, e vorba despre faptul ca pur si simplu la un moment dat te saturi sa-i mirosi transpiratia de la subrat a unui strain.
@Matakus. N-am studii in domeniu – asta ma impiedica sa am o privire inteligenta si informata, ca cetatean utilizator de strazi, asupra a ceea ce se intimpla in jurul meu? Si punctul meu n-are valoare fiindca am mai mult de 300 de cuvinte la vocabular? Nu pricep cum vine chestia. Dezbaterea e valabila doar cu un instrumentar de clasa a 3a?
Cit despre Paris: pai sigur, fiindca Bucurestiul e o fosta mare capitala de imperiu, nu-i asa, desavirsita arhitectural in sec. 19 de Baronul Haussmann, unde bulevardele sint aliniate la cornisa. Ma mir ca nu ai inclus si Urziceniul in categoria asta. Mai citeste oricum despre Paris: vei afla ca municipalitatea a inlaturat acum doi ani regula de inaltime, dupa grele lupte politice. Si mai vezi si ce se construieste in consecinta la Porte de Versailles, si cite etaje are.
Cit despre La Defense, s-a intimplat exact ce spuneam mai sus: un cartier dezlipit de oras unde nu calca nimeni seara. E bine ca ai un PIB/locuitor de milioane de euro (vorba vine: nu prea ai locuitori) in La Defense, in timp ce citiva kilometri mai incolo, in al 19-lea si al 20-lea arondisment, oamenii stau in imobile care stau sa pice? Daca crezi ca da, atunci ai un model perfect pt Pipera vs restul Bucurestiului.
@Mihai. Deci, tu nu ai masina (nici eu), dar pe tine ce te doare pe trotuar in Bucuresti nu e ca bizonii isi parcheaza bolizii acolo ca si cum ar fi domeniul lor personal; nu te deranjeaza ca risti sa te muste ciini salbatici de glezne. Nu. Pt tine problema principala e vintul. Din punctul asta de vedere, New York-ul e deci complet nelocuibil. Dusmanii Bucurestiului sint vizibili la tot pasul, dar pe noi ne fute grija ca un bloc de birouri, in anul de gratie 2011, are mai mult de 4 etaje! Si face curent, mama! Asta e simbolul civilizatiei: nu sa controlam traficul sau prezenta fiarelor pe strazi, ci sa na asiguram ca nici o cladire nu e mai mare decit un pom.
“Niciodata in vecii vecilor nimeni nu va reusi sa-i forteze pe bucuresteni sa aleaga RATB-ul”. Pentru asta e ceva care se numeste lege.
“Te saturi sa-i mirosi tanspiratia unui strain.” Cu logica asta, ca Romania e tara gresita, nu mai are rost sa elaborezi nici o politica publica. Romania e ce e: o natiune insuficient urbanizata, ca zeci de alte natiuni de pe glob. Deci, ce le ramine romanilor (si prin extensie bucurestenilor) de facut? Sa caute un model de convietuire, mizind pe un amestec de constringere si persuasiune si pe influenta civilizatoare a timpului? Sau sa dizolve Romania, sa se refugieze in automobilul propriu si sa se cace pe toti si toate? Care e optiunea rationala aici?
Daca primaria te-ar obliga sa-ti iei masina personala atunci,ar avea obligatia sa-ti asigure si loc de parcare.Dar asa?.Stiu ca se platesc taxe si impozite insa,cred ca nr.platitorilor de taxe fara masina e mai mare decat al celor cu masina.Si apoi taxele se folosesc(sau ar trebui folosite)pt reabilitarea strazilor,a caii de rulare pt tramvaie,infiintarea de noi linii de transport in comun sau prelungirea celor existente,amenajarea sau reabilitarea infrastructurii.Si asta fara a mai lua in seama restul problemelor care cad in atributiile primariei(primariilor de sector).Un oras nu functioneaza doar in avantajul unei singure categorii de cetateni.
Problematica este, asa cum am spus, mult prea vasta dar comentariile si punctele de vedere sunt deosebit de
interesante. Pacat ca (probabil) nimeni din cei cu “putere de decizie” nu le citeste.
Iata inca un link interesant :
http://www.rezistenta.net/2011/10/perspective-27-noile-vedete.html
Io am ales opțunea rațională să merg cu bicicleta. 🙂
Lămurește-mă te rog cum e cu legea. (există vreo perspectivă să apară vreo astfel de lege care să-i forțeze pe bucureșteni să aleagă RATB-ul ?)
N-am nimic cu clădirile înalte. Problema e că așa cum sunt ele acum, “rănesc” vizual.
Pt că vine șefu’ și-i zice lu’ arhitectu’ “vreau mult inox, sticlă și niște baluștri faini-frumoși”
Da șefu’ da’ nu merge aici în zonă pen-că nu cadrează, și în plus e un PUG / PUZ/ PUD care nu ne lasă.
Lasă-mă băh în …. că am io grijă dă asta.
Și iote-așa apare monstru’…
@Ando
văd că și raiden dă exemplul cu La Defense. 🙂
Și mai zice ceva (cum ziceam, io mă exprim mai greu 😀 – da’ uite că gândim la fel) : “s-a construit mult, de proastă calitate și cu prost gust”
da’ dac-am devia niţel şi-am pleca de la lista lui Raiden, care din blocurile noi v-ar părea cel mai reuşit?
Gîndindu-ne şi la impactul asupra zonei şi asupra oraşului.
Mie-mi plac, într-adevăr, clădirile de la Operă. Îmi plăcea şi cum a fost la-nceput primul corp, cel din dreapta. Şi cel din stînga a fost adăugat destul de bine.
Şi Bancorexu-mi place, da’ nu mă-njuraţi prea tare…
Mie imi place blocul-cilindru al grupului de presa INTACT ( nu apare in fotografii) ; se vede foarte misto -mai ales,dimineata- de pe podul de la Baneasa.
Grivco? am uitat de el. Nu l-am văzut niciodată de foarte aproape. N-arată rău!
Azi am trecut de doua ori pe langa”Shocul-Turn”.Este ata de in strada incat nici nu l-am bagat in seama.Imi plac cele doua cladiri de pe DN1 in apropierea Casei Scanteii si mai imi place Metropolis Center.Apropos,aseara s-a discutat despre faptul ca,din cauza datoriilor,Gara de Nord s-ar putea sa fie scoasa la mezat.Sa se adevereasca zvonul ca respectiva constructie va primi o alta intrebuintare sau chiar va disparea?
Cladirea de pe Iancu Hunedoara ca va deveni sediul central al ING, ei renuntand la sediul din Kiseleff deoarece au trecut de la o banca elitista la o banca universala – adresata poporului 🙂
ING… banca poporului 🙂
Aveti aici,ceva mai detaliat descrisa, materializarea conceptului de piateta publica,asa cum s-a “materializat” ea
langa Cathedral Plaza:
http://constantingheorghe.blogspot.com/2011/10/cathedral-puta.html
Cum,doar ING e banca poporului?Eu credeam ca intreg sistemul bancar e al poporului(popoarelor)si ca activitatea lui e in slujba celor multi!
aşa e, Florine, cu mica adăugire necesară – în slujba celor cu mulţi bani.
Contraversate sau nu, va trebui sa ne obisnuim cu aceste cladiri inalte, amplasate aiurea si foarte multe construite fara nici un simt estetic.
Problema mare este ca s-au facut repede, fara prea multi specialisti, cu multe compromisuri si, de cele mai multe ori, fara produse de calitate. Daca aveti rabdare sa verificati cine au fost dezvoltatorii initiali veti constata ca sunt de mult timp plecati sau disparuti din peisaj. Si-au luat banii si dusi au fost.
@HM-pai si ei tot poporul sunt,ba as putea spune ca(deocamdata)EI SUNT POPORUL!!!!@ Ando-mi se pare mult mai”chinezarie” Camera de Comert decat Biblioteca Nationala(vezi?chestie de gust).Un lucru se poate desprinde din articolul cu ”noile vedete”:daca nu esti undeva sus sau la o oarece distanta,aceste constructii nici nu exista.Cat despre ce se face la altii,ce sa zic;atata timp cat ne impiedicam de o baliga ca Hala Matache(care oricum nu e cea originala)si nu numai,nu vom avea prea curand Defance-ul nostru.