despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

cazul Fornetti

Fornetti intră în insolvenţă – aţi citit în presa săptămînii trecute; dar asta nu înseamnă că o să dispară. E interesant să vedem de ce a ajuns în situaţia asta.

Părerea mea rămîne astaFornetti şi-a făcut-o cu mîna lui. S-a extins, s-a franşizat, s-a perfecţionat – pînă cînd a rămas fără o identitate. Acum 6-7 ani cu toţii făceam coadă la Fornetti, cu toţii ne luam pateuri de zece mii. Şi aş îndrăzni să spun că am face-o şi azi – dar a avut grijă Fornetti să lanseze zeci de pateuri cu orice: cu gem, cu nucă, cu brînzică, cu mere, cu pere, cu vişine, cu caise, cu cîrnaţi – uitînd să mai vîndă cum trebuie pateurile simple cu brînză sărată. Fornetti a luat-o-n jos cînd nu mai găseai pateuri cu telemea – scurt pe doi.

… dar sînt multe alte chestii subiective care – adunate – au făcut ca Fornetti s-o ia în jos. Să vedem…

Fornetti ajunsese să fie considerat ieftin şi popular. Dădea prost să mănînci de la ei. Cu toate astea, există un soi de nostalgie în noi, după astfel de lucruri; de aia mai cumpărăm eugenii şi ciocolată cu rom. Revenirea Fornetti e posibilă dacă merge un pic pe nostalgia asta; fiindcă ne-am săturat cu toţii de pateuri umflate cu aer vîndute la suprapreţ, ne gîndim – poate – că o să mîncăm cu plăcere nişte pateuţe fierbinţi, ca pe vremuri…

Fornetti a mai făcut o greşeală. Multă vreme ne luam fornetti de bani ficşi. Spuneam vînzătoarei să ne pună de zece mii – simplu. La un moment dat, nu mai puteam cumpăra de zece mii; cele patru-cinci pateuri standard făceau unşpe-doişpe mii. Am mai spus – preţul psihologic e cel corect; oricine are zece mii în buzunar; însă, dacă nu ai monede mici, să plăteşti doişpe mii înseamnă să scoţi două bancnote de zece mii. Şi asta nu mai era psihologic…

Mă uit la preţul actual al sutei de grame de fornetti – 2 lei şi 20 de bani. Nu e bine; nu e psihologic! Ce-avea dacă era fix 2 lei?

Fornetti, pe lîngă problemele financiare, trebuie să şi le rezolve pe cele de imagine, de percepţie – şi asta durează.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

9 comments to cazul Fornetti

  • Nah, nu compara eugeniile cu Fornetti.
    Nostalgia după eugenii şi ciocolata cu rom e nostalgia după copilărie. Fornetti n-are atuul ăsta – pentru generaţia mea şi-a ta. Iar pentru ăia care erau copii în perioada de glorie a lui Fornetti e prea devreme pentru nostalgii.

  • hm

    nostalgia după orice – exploatată ca la carte – merge…
    da’ las’ că nu merită să-i învăţ io.

  • Serban

    Foarte corecta analiza!

    Nu sunt de acord insa, cu aprecierea ca, fiind ieftin, ” dadea prost sa mananci de la ei”. La cata demnitate are populatia, totul se rezuma la “stomac”, adica la disponibilitate, prospetime si pret.

    Vorba ta, daca s-ar incetateni ideea ca ORICAND gasesti la ei patetute cu telemea proaspete si la pret “rotund”, si-ar reveni urgent. Eu stiu ca i-as frecventa… 😀

  • hm

    Da’ cu fiţele ce te faci? Cu ăia care “nu mîncau decît de la Ana” şi se ascundeau în gang cu punga de fornetti în buzunar?

  • hm

    şi cu preţul de 2,20 e măgărie… dacă ceri 200 de grame de fornetti, te-ntreabă dacă vrei să rotunjeşti la 5 lei (mai precis, undeva pe la 4,9-4,95)…

  • Ando

    Aseara am vazut ca toneta din Piata Victoriei era in functiune,adica avea si vindea marfa.

  • hm

    altii au si mancat de acolo deja 🙂

  • tataitza

    Am remarcat un “Fornetti” deschis de curand la mine in cartier. N-ar fi nimic iesit din comun, dar locuiesc in Canada si asta e primul pe care-l vad in atatia ani petrecuti aici. Cred ca o sa-l incerc in curand… 😉

  • hm

    serios, să ne spui cît costă şi cum sînt!!!

Leave a Reply to Serban Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>