despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

pînă unde merită voluntariatul?

… bună întrebare!

E frumos – voluntariatul; dar pînă unde merită să-l faci? Merită, de pildă, să ajuţi nişte copii dintr-un orfelinat; dar merită să faci treaba Statului, să faci treaba autorităţilor care sînt plătite pentru aşa ceva – cum ar fi programul acela Let’s do it, Romania?

Eu cred că nu; dar cu toate astea nu-i iau în rîs pe cei care fac voluntariat.

Citiţi aici despre o astfel de iniţiativă:

După şase ore în care s-au luptat cu frigul şi cu murdăria produsă de concetăţeni, necurăţată de oameni plătiţi să facă asta, grupul de prieteni a lăsat în urmă o staţie cum nu e alta în Bucureşti. Peronul era lună, plaxiglasul care acoperă staţia lucea, până şi balustradele erau eliberate de jeg şi mici bucăţi de hârtie.

Au lăsat în urmă şi câteva mesaje. Trecătorii s-au crucit cu siguranţă când le-au văzut. “Eu sunt curat, tu esti?”, “Mizeria – tu o treci cu vederea, eu trăiesc în ea” sună două dintre ele.

Ando a trecut mai ieri-alaltăieri pe acolo (pe la Obor) şi a făcut cîteva poze.

Bravo lor! – a zis. Bravo lor! – am zis şi eu.

Dar nu asta trebuie.

Vedeţi voi, Statul e o putoare; e un trîntor. E muieţi-s posmagii. Azi speli pe cheltuiala şi pe timpul tău o staţie de tramvai – şi mîine îţi trimite o adresă că nu ai spălat-o şi pe cea de vizavi: ăsta e Statul, atunci cînd îi faci tu treaba.

Şi noi – pe timpuri – făceam ceva cu trîntorii; îi duceam la rîu şi-i înecam sau îi băteam pînă le venea mintea la cap şi deveneau oameni de ispravă la loc.

Aşa e şi cu voluntariatul. E frumos, dar să nu uităm că, făcînd treaba Statului, nu schimbăm nimic în bine – ba dimpotrivă.

Singura cale pentru a schimba ceva este să obligi statul să-şi facă treaba. Iar aici sîntem de-abia la început; mai avem multe de învăţat, dar sîntem pe drumul cel bun.

9 comments to pînă unde merită voluntariatul?

  • Ai dreptate. In plus, e usor sa faci voluntariat cand ai un salariu decent. Dar la noi, cand esti fugarit ca dracul pe un salariu de mizerie si, eventual, tre sa mai impusti francul si din alta parte… 🙁

  • Ando

    De acord cu cele scrise despre Stat dar, fara a cadea in patima voluntariatului, putem-de exemplu- sa nu mai aruncam pe jos hartii, mucuri de tigari etc. adica,de fapt, sa respectam orasul si astfel sa ne respectam reciproc.

  • @Ando: cam asta ii spun si eu consoartei :)) Adica in loc sa ma puna sa facem ordine prin casa n-ar fi mai bine s-o mentinem ?

  • Ando

    @adrian:mamăăă,ce argument beton mi-ai dat( tot pentru consoartă:-))))
    E cu tâlc, parcă-i o pilda din bătrâni !!!

  • @Ando: si eu sunt din ce in ce mai batran deci sunt un pilduitor avizat 🙂
    Pe de alta parte mi-a placut de baietii aia ca au fost destepti si au lasat neatins peronul celalalt. Am postat in urma cu cateva minute, de aceea pot sa spun si eu ca ma bucur ca pozele din Google Maps au ramas mai vechi incat poti sa vezi “progresele” …

  • florin

    De ceva timp,o reclama de la tv,ne indeamna sa-i ajutam pe cei 100000 de copii care nu stiu sa scrie si sa citeasca.Pai,invatamantul de STAT nu mai e gratuit si obligatoriu?De ce STATUL nu ia masuri impotriva celor ce nu-si trimit copii la scoala?De ce daca sunt atatia analfabeti se desfiinteaza scoli sau posturi de invatatori si profesori?De ce statul comunist,criminal cum era,pedepsea aspru parintii ce nu-si trimeteau copii la scoala,iar statul capitalist si cu grija fata de om,sta cu spatele si cu bratele in san?Cifra mi se pare ridicola avand in vedere ca mai sunt si destui adulti(multi ajunsi in posturi importante in administratie sau care ne reprezinta peste granita)care abia stiu sa lege cateva cuvinte scris-citit.

  • Dan

    E o teorie completa aici, se numeste “Broken windows theory” iar voluntarii cu mopul de la Obor s-au straduit in felul lor sa o implementeze in sensul anularii cercului vicios. Cu mizeria lasata de oameni pe strada problema e totusi perena; cu un buget oarecare se poate tine sub control. Dar cum tai bugetul cum se vede rezultatul si dupa aia costa mult mai mult sa aduci lucrurile inapoi la starea initiala.

  • Ando, linkul tău ilustrează foarte bine postul ăsta cu voluntariatul. Sărăcia e una, nesimţirea e alta. Tramvaiele alea din anii 80 puteau arăta decent, cu o mătură, o cârpă, nişte apă şi ceva vopsea. Dar nu s-a vrut, cum nu se vrea nici acum. Ştii cum e: ochiul stăpânului îngraşă vita. La noi stăpânul e orb. Nu te supăra, dar sunt destui proprietari, patroni, zi-le cum vrei, pe care îi doare fix în cur de felul în care este administrată proprietatea lor. Nu mai zic de a altora! Scuza cu banii şi lipsa lor nu ţine. Cu puţină bunăvoinţă şi muncă lucrurile pot arăta decent. Să pui un geam de far, să repari o uşă, să dai cu vopsea unde a sărit sau e zgâriat nu costă o avere. Dar trebuie să-ţi pese. Şi nouă nu ne prea pasă. Suntem ţara lui “merge şi aşa!” Iar asta se vede!

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>