Pur și simplu peste noapte s-a-ntîmplat.
Mizeria de garduleț încropit în jurul scuarului de lîngă Academia militară a dispărut!
Iar în locul lui, Primăria Sectorului 5 a construit împrejumirea asta:
Nu știu ce e mai uluitor.
Că s-au aruncat bani, timp și resurse pentru montarea primului gard – cel metalic – care n-a stat nici măcar o săptămînă?
Sau că ambele lucrări s-au efectuat într-un ritm fantastic, pe care cu siguranță am vrea să-l regăsim la oricare din lucrările edilitare – bune ori rele! – ale Primăriei Municipiului București?
Errare humanum est!
A gresit si Primarul, sau mai degraba Dorel.
Dar Primarul a citit blogul HM, si a dat dispozitie urgent sa se remedieze, ceea ce s-a si indeplinit …
Părerea mea este că în aceste situații, gardurile ar trebui să fie vii. Aduc o firimitură de oxigen, mângâie ochiul și încântă privirea care parcă nu se lovește de un obstacol. Cu zăbrele zici că ești la Zoo și de cele mai multe ori împrejmuirile cu beton te poartă cu gândul la redutele din războaiele de gherilă. Cine are nevoie de ziduri gri între alte ziduri și clădiri de beton? De cine aperi brăduleții aceia scunzi? De tancurile lui Stalin? Dacă trebuie să facă femeile alea curățenie pe acolo, cum fac? Practică mai întâi escalada sau săritura obstacole?
Poate a platit ala care a insistat sa-si tina mizeria aia de panou publicitar acolo …