despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

O intrare… „cu dichis”

scris de Ando

Eu, unul, efectiv nu mai ţin minte de câţi ani (să fie zece, să fie doisprezece?) Spitalul de Ortopedie de la Foişorul de Foc este, practic, tot un şantier.

Mai întâi, s-a renovat vechiul corp de clădire.

Apoi, în spatele acestuia, s-a construit un masiv pavilion nou.

Iar în ultimii câţiva ani s-a lucrat… din nou, la vechiul corp plus la realizarea unui garaj subteran.

Şi acum mai mişună ceva lucrători şi, conform „tradiţionalului” obicei al constructorilor români, sunt încă răspândite prin curte diverse materiale de construcţie, semn că nu e gata totul.

Privind mai îndelung prin noul gard de la stradă, mi-a atras atenţia, în mod special, intrarea la garajul subteran.

De mult nu am văzut aşa ceva aiurit şi sofisticat! La ce servesc, de exemplu, aceşti „cercei” metalici care atârnă de colţurile copertinei?

In acelaşi „stil” fără noimă sunt realizate şi cadrele din lateralele intrării.Iar copertina, bineînţeles, este şi ea… „la înălţimea” ansamblului.

In mod normal, zic eu, pe cadrele laterale şi pe copertină, trebuie montate în final şi geamurile care să asigure protecţia la ploaie, vânt etc. Dar, revin: este pur şi simplu o intrare/ieşire de garaj! Păi, numai modelele de copertine pe care le-am prezentat noi de-a lungul anilor fac să pălească acest (îi spun cu indulgenţă) „exerciţiu” total nereuşit de design al cărui singur merit este, mai mult ca sigur, costul materialelor şi al execuţiei.

3 comments to O intrare… „cu dichis”

  • Cristian M Ioan

    Multumesc!
    Mertit re-citit pe indelete articolul, am fost la Spitalul de ortopedie in 2010, cand aveam mina rupta. Incepuse renovarea>
    Era aglomeratie mare, nu m-am mai dus, am ramas cu o tija de fier in mana.
    “Cerceii” pozati de tine sunt superbi!

    • Ando

      Cristian M Ioan@: Imi pare rău că ţi-am răscolit unele amintiri neplăcute legate de spital! Pe de altă parte, mă bucur că ţi-au plăcut, şi ţie, “cerceii” 🙂

  • Cristian M Ioan

    Nu-s amintiri neplacute, am luat decizia corecta: mai bine cu fierul in mana, decat cu el scos, dar cu nosocomiale!
    Renovarea a fost foarte binevenita, inainte de 1989 cand am fost cu matusa la Ortopedie, nu exista rampa de acces, daca un pacient nu avea “apartinatori” robusti, era greu sa ajunga lacamera de garda si la Radiografie.

    Cerceii sunt interesanti, nimni nu poate zice ca dupa renovare spitalul a devanit o cladire stict utilitara, fara nimic distinctiv!

Leave a Reply to Ando Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>