despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Masca

Niciodată nu l-am luat pe Mălaimare-n serios. Şi totuşi – ar trebui. Teatru e şi ce face el. Teatrul de luat în seamă nu e doar experimental, nu e doar underground, nu e doar Beligan – la care unii se duc cu aparatul foto pregătit pentru clipa cînd îşi va da duhul pe scenă; teatru este şi ce face Masca.

Masca nu fuge de public. Masca nu se ascunde prin poduri şi subsoluri – Masca iese pe stradă, vine în parc, coboară la metrou – se bagă în faţa omului, încercînd să-l facă spectator şi asumîndu-şi riscul de a-l enerva.

Vax! nişte actori-acolo – nişte actori spoiţi şi fardaţi, care nu vorbesc, care se mişcă aiurea… Ei, mie-mi plac actorii ăştia care se chinuie, aparent fără rost, pe stradă. Sînt mai vii decît mulţi alţii.

Masca e o companie de teatru foarte serioasă.

2 comments to Masca

  • N-am nimic cu cei de la Masca, dar eu nu am inteles niciodata ceea ce fac ei. Nu pricep sensul acelor miscari infaptuite parca de membre dezarticulate, a machiajului grotesc si a costumelor si decorurilor facute parca din resturile de la groapa de gunoi. In acceptiunea mea, arta trebebuie sa fie ceva subtil, fin, stilat, nu o distractie de balci.
    Nu-i condamn, nu-i ponegresc, doar ca nu inteleg nimic din ceea ce pun ei in scena.

  • hm

    Dom’le, nici eu nu înţeleg!

    Doar că mă deranjează din ce în ce mai puţin. Şi uneori mă distrează!

    Poate îmbătrînesc.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>