despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

umanitate

Zicem că Statul nu are grijă de noi, că nu ne respectă? Noi înşine nu avem grijă de noi şi nu ne respectăm – nu ne mai pasă de oameni: de ceilalţi oameni, de restul oamenilor.

Acum cîteva zile am urmărit o ştire: o fată, traversînd aiurea şi neatentă, a fost lovită de tramvai. O tragedie, un accident nenorocit.

Ce am învăţat de aici?

Că televiziunile şi ziarele au aflat de ştirea asta de pe un forum auto! Că nu au reuşit să afle clar dacă fetei i-a fost tăiat un picior sau – Doamne-fereşte – chiar a murit: e incredibil. Cum să nu aflaţi informaţii despre soarta fetei ăsteia în secolul 21? … pentru că e vorba de un om, şi vouă nu vă pasă de oameni.

Mi-am făcut şi timp să citesc comentariile lăsate pe diferite forumuri şi site-uri de ştiri. A fost una din cele mai urîte experienţe din viaţa mea. Nu credeam că oamenii pot fi atît de josnici, atît de mărunţi, atît de încrîncenaţi! Nu credeam! Oamenii îşi dădeau cu părerea că fata aia a primit ce-a meritat. Că se gîndea la sex cînd a ajuns în faţa tramvaiului. Că merita să moară pentru că era doar o fată din Rahova. Că toţi care traversează aiurea trebuie omorîţi.  Că vatmanul e un nenorocit. Că e vina ţiganilor, că e vina primarului, că e vina poliţiei. Că e vina pietonilor – ba nu, că e vina şoferilor.

Nuuuu! Gata!!! Ajunge! Atîta lipsă de umanitate nu e normală!

Ce pizda mă-sii de societate vrem să avem? Eu vreau o societate în care – nu contează cît costă! – omul trebuie respectat şi ocrotit. În care doar pericolul ca cineva să păţească vreun rău să ne îngrijoreze. În care să nu ne mai jucăm atît cu viaţa omului.

11 comments to umanitate

  • V

    Ma indoiesc ca la asta se gandeau comentatorii de pe bloguri, dar suntem 7 miliarde. Mai mult, suntem cel putin 1.6 milioane in orasul asta (conform ultimelor estimari oficiale), dar probabil mai multi. Cu cat suntem mai multi, mai algomerati, mai inghesuiti de vecini, cu atat ajungem sa fim mai putin interesati de soarta celuilalt, poate ii vrem si raul. Poate nu ai observat pana acum, dar in metrou lumea tinde sa se aseze cat mai departe de ceilalti, si nu e doar la noi in Bucuresti, unde uita lumea sa foloseasca apa si sapun, e la fel in toate metropolele.

    Eu cred ca e ceva care tine de evolutie si de resurse limitate. Si e bine asa cum e. E frumos in orasele mici unde oamenii sunt mai politicosi, iar in orasele mari oamenii se evita sau chiar sunt agresivi fata de ceilalti. Poate cand o sa mai scada populatia o sa ai “umanitatea” pe care ti-o doresti…

  • Din pacate, Cornel, traim intr-o cu totul alta societate. Una care a fost divizata in “noi si ei”, desi e din ce in ce mai neclar care sunt unii si care sunt ceilalti. Ei bine, avem de-a face cu o societate in care divizarea asta a fost cultivata, in special in ultimii trei ani, cu mai mult sirg decit ura pentru chiaburi din a doua jumatate a secolului trecut. Multi, cei mai multi dintre noi, nici nu ne dam seama cind picam in capcana de a judeca intre noi si ei.
    Recent imi venea sa vomit efectiv pe imaginea lui Lucian Mindruta, care posta pe facebook chestii derizorii despre bosorogi si pensionari, si o turma intreaga de aplaudaci care-l like-uiau fara sa gindeasca vreo doua trei secunde ca si ei, dar mai curind si parintii lor au sa ingroase paturile bosorogilor si a pensionarilor.
    Ce-ar putea fi de facut ca sa-i recistigi pe comentatorii dobitoci la care faceai referinta si pe jurnalistii inepti, din indivizi trepanati si sa-i transformi in oameni?

  • hm

    Doamne, dac-aş şti!
    Nu mai pot.
    Îmi petrec vremea înjurîndu-i pe ăştia care ne conduc, da?
    Şi-n tot timpul ăsta mă uit – ca-n retrovizor – la ăilalţi, care-şi zic că sînt clasa cea nouă, generaţia următoare. Şi care sînt mai inumani decît toţi la un loc.

    Ce pretenţii să am? De la cine? Cine face presă? Unii care nu au auzit de contextualizare, care nu ştiu să se documenteze, să facă teren, şi nici să SCRIE?
    Nu mai pot.

  • hm

    @V – of, da. Îmi dau seama cum primul impuls e să te izolezi cumva, chiar şi în spatele geamurilor închise mereu de la maşină. Dar oare chiar păţeşti o nenorocire dacă – traversînd ţara – te opreşti şi la vreun butic dintr-o comună şi nu numai la benzinărie ca să-ţi iei un suc?

  • florin

    Asta e rezultatul celor peste doua decenii de distrugere a invatamantului,de manelizare a societatii si de transformare a unor drepturi in privilegii.Zici de presa!?Care presa;aia care nu prezinta decat morti,raniti,violuri,accidente,pitzipoance si microcefali pe post de mari vedete!?
    Pun pariu ca unui “ziarist de tip nou” i-ar fi destul de greu sa citeasca si sa pronunte”contextualizare”!

  • Traim intr-o jungla infecta si periculoasa. Dar ti-am facut o dedicatie.

  • Serban

    Cu cat se accentueaza haosul si lipsa de repere, avand ca rezultat complicarea extrema a vietii de zi cu zi, cu atat se atrofiaza si COMPASIUNEA din noi. Nu stiu insa de unde vine patima cu care se manifesta o mare parte a populatiei. Cat despre presa, duca-se pe pustie, avem bloguri :D!

  • hm

    patima asta… nu stiu. din frustrari, de unde-o veni…

    Adrian, cadoul e o frumusete! Pe vremea aia puteam ajunge direct din Rahova la Izvor… deh, azi am evoluat si nu mai putem.

  • O tragedie. Televiziunile se hrănesc cu aşa ceva, cei din fotoliu ajung să le considere ceva banal, ideea că ar putea fi fiica, mama, bunica ta, credem că se aplică la alţii.
    PS În clasele primare ne învăţau regulile de circulaţie şi ne spuneau că fiecare e scrisă cu sânge.

  • Ando

    Pastram citatele astea pentru alta ocazie dar cred ca se potrivesc si aici:

    “…cand o tara intreaga tinde spre un dezechilibru in care doar ce-i agresiv supravietuieste ar trebui sa ne punem deja semne de intrebare…

    Cand suntem inconjurati de negativism si hartuiti, devenim negativisti la randul nostru, preluam angoasele altora si le aruncam inconstient in capul celor apropiati…

    Nu poti sa iei o atitudine in fata uratului, pentru ca de mult acest urat a fost ridicat la rangul de frumos…”

    de aici : http://www.spatiulconstruit.ro/editorial/monumentele-publice-o-psihoterapie-a-ego-ului-artistic-cu-pretul-alienarii-comunitare-object_id=58

    PS : eu zic ca e mai bine ca n-au ajuns televiziunile si ziarele sa scormoneasca tragedia cumplita prin care trece fata si familia ei.

  • Cred ca se face o mica eroare … idioti si cretini au existat dintotdeauna insa nu exista un canal de exprimare pentru acestia.
    Internetul si forumurile sunt un spatiu ideal in care ei se pot manifesta fara bariere in acest moment … La fel tabloidele si televiziunile de consum. Este lumea lor si mass-media lor. Atat si nimic mai mult.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>