despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Orașul uitat – expoziție

De sîmbătă – 16 mai – timp de o lună, veți putea vedea, pe gardul Casei Republicii dinspre Izvor, o expoziție. Prima dată când fotografiile-document ale lui Dan Vartanian ies în stradă, chiar în locul unde au fost făcute acum mai bine de 30 de ani.

Se numește Orașul uitat: pozele făcute de Dan Vartanian în amurgul Uranusului vor fi afișate pe gardul Casei Republicii.

Începe sîmbătă, deci –  la ora 11. Eu mă duc s-o văd.

Pînă atunci, odată-n plus, puteți revedea aici fotografiile e lui Adrian Mureşan din cartierul Izvor, publicate acum trei ani, în premieră: Cartierul Izvor – Mihai Vodă (partea întîi)Cartierul Izvor – Mihai Vodă (partea a doua)Cartierul Izvor – Mihai Vodă (partea a treia)Cartierul Izvor – Mihai Vodă (partea a patra)

2013: lucrurile noastre bune

Se cade ca, acum, la ceas de bilanţ făcut cu paharul plin pus pe faţa de masă cea bună, să privim înapoi cu mîndrie.

Ne bucurăm că-n fiecare dimineaţă, la ora 7 şi 7 minute, vă putem da cîte una din caricaturile lui Matty. Bijuteriile pline de umor au apărut în „România liberă”, în seria „Una pe zi”, timp de aproape două decenii, pînă-n anii ’80.

Dacă ne-aducem aminte, am început anul bine – Ando a primit aproape 50 de fotografii de la Adrian Mureşan: 50 de fotografii pe care nimeni nu le mai publicase niciodată, cu cartierul Izvor şi cu Piaţa Unirii. Le-am publicat în mai multe părţi:

Mai în primăvară, am început povestea cu Alexandru Dinu; toată povestea copilăriei şi tinereţii sale. Am publicat şi romanul scris de el; iată mai jos toate articolele, în ordine cronologică:

Vara ni l-a adus pe C. D. Mocanu. Aici e altceva – el a rămas cu noi şi ne scrie mereu.

Ni s-au alăturat – în scris – Dan şi Freesys. Stăm bine. 2013 a fost un an bogat.

Dar din păcate, dividende nu dăm.

Piaţa Unirii 1962 – colecţia Adrian Mureşan

de la Adrian Mureşan

Trei imagini cu Piaţa Unirii în 1962 – au trecut (doar) 50 de ani:

Pozele sînt făcute de tatăl lui Adrian Mureşan.

——————

Resurse: Ultimii 20 de ani în Piaţa Unirii | Străzile închise ale lui Ceauşescu | Unirii – trafic în anii ’90

A fost ştrandul Bragadiru

fotografii de la Adrian Mureşan; scris de Ando

Am primit, recent, din miraculoasa tolbă cu imagini a lui Adrian Mureşan, câteva imagini noi cu ştrandul copilăriei mele: Izvor (sau Bragadiru, cum de fapt  îi spunea aproape toată lumea, prin anii ’60):

Scociorând prin revistele “Sport” din colecţia mea, am găsit încă o poza, iar link-urile trimise mai demult de Cătă la fotografiile lui Willy Pragher din 1941 sunt extraordinare aşa că mi-am stors memoria, am făcut şi o schiţă – astfel încât, cu ce-am scris mai demult aicisă completăm imaginea  acestui frumos ştrand, din păcate distrus şi el de urgia demolărilor ceauşiste.

Era poziţionat în coasta unuia din cele mai elegante cartiere (Cotroceni), la baza dealului unde se află acum Ministerul Apărării. Intrarea se făcea din strada  Dr. Staicovici printr-o alee umbrită de copaci falnici. Priviţi imaginile (din 1962) de la Adrian Mureşan ca să va daţi seama de bogata vegetaţie a acestui parc.

Ştrandul avea vestiare şi cabine. Utilizarea vestiarelor intra în preţul biletului. Intrai, te dezbrăcai de hainele de stradă, băteai la chepengul din lemn; doamna din hala vestiarelor deschidea şi-ţi dădea un umeraş pe care îţi aşezai hainele. Primeai o fisă metalică pe care o prezentai la  plecare ca să-ţi iei hainele înapoi.

Grija pentru fisă era una din provocările zilei… ţin minte că nimeni din gaşcă nu voia să aibă responsabilitatea lor aşa că, la un moment dat, am găsit soluţia… să le îngropăm în locuri pe care le consideram noi cât mai “secretoase”   🙂

Pentru cabine se plătea separat şi, fiind închiriate pe persoană, le puteai folosi toată ziua.

Fundul bazinului principal era construit în pantă astfel că adâncimea apei pornea cam de la 80 cm-1 m la capătul dinspre intrare şi ajungea, parcă la 4 m sau 4,5 m în capătul opus, unde era amplasată, lateral, trambulina.

Lipit de bazinul principal era un bazinaş cu adâncime foarte mică (cca 50-60 de cm) special amenjat pentru prichindei. După cum se deduce din această imagine (Willy Pragher) acest bazinaş a fost construit ulterior, dar n-aş putea spune când, aşa cum nu ştiu nici când a fost construit ştrandul…

Apa se schimba, în mod normal, la două zile, maxim la trei. Normal, cea  mai mare bucurie era în timpul săptămânii, când nu era aglomeraţie, şi când nimeream ziua cu apă “nouă”, curată, ca să facem leapşa pe sub apă…

Niciodată nu am prins accesul liber la trambulină. Ca să nu existe pericolul de accidente, era înconjurată cu un gard a cărui portiţă era blocată cu lacăt.

Bănuiesc, totuşi, că în anumite perioade, ştrandul a găzduit şi competiţii,  bazinul fiind dotat la ambele capete cu bloc-starturi.

Dinspre intrare, pe latura din dreapta a bazinului era zona “verde” cu iarbă şi copaci.

Vizavi, pe stânga, era amenajată o zonă de “plajă”, cu nisip.Tot pe stânga, dar mai jos faţă de nivelul general al terenului, era amplasat bufetul ştrandului.

Din dreptul bazinaşului,  începea o pantă, foarte frumos terasată, palierele teraselor fiind acoperite cu iarbă. De aici, aveai perspectiva întregului ştrand (Willy Pragher):

Aşa cum am mai scris, în partea de sus, după zona terasată, s-a construit mai târziu, prin anii ’70, un alt  bazin mare, cu adâncime constantă (cca 1,20-1,50 m).

Acesta a fost ştrandul Bragadiru: o construcţie de bun gust, o oază de relaxare care, distrusă fără noimă, lipseşte şi azi Bucureştiului.

Încă odată mulţumiri lui Adrian Mureşan pentru poze, lui Cătă pentru link-uri.

***

Ca o constatare generală: dacă ţinem cont că ştrandul Lido, cel cu bazin cu valuri, era – cum s-ar zice acum – mai de “fiţe”, nici în acei ani nu erau multe ştranduri cu bazin în Bucureşti :

–  “Libertăţii” (sau Tir)  cel din piaţa Senatului de lângă Operetă , care era foarte mic;

– “Tineretului” – cel mai mare din Capitală, avea cinci bazine  din care însă unul era rezervat poloiştilor şi înotătorilor de performanţă, iar cel cu platformă şi trambulină, tot aşa, rezervat antrenamentelor săritorilor. Ştrandul de la şosea era renumit însă pentru cea mai mare şcoală de învăţat înotul.

Mai erau  şcoli de înot la  bazinul Giuleşti, apoi la bazinul şcolii sportive de lângă Gara Obor şi, o bună perioadă, la  bazinul de la Palatul Pionierilor (Cotroceni). Şcoală de înot mai avea şi bazinul sălii Floreasca.

Mai târziu s-au construit bazinele de la Dinamo şi complexul din Parcul 23 August (actualul Naţional) unde s-au înfiinţat şcoli de înot.

Compensau din plin, însă, ştrandurile amenajate pe malurile lacurilor: Floreasca, Bordei, Tei, Ştrandul studenţesc…

Cartierul Izvor – Mihai Vodă (partea a patra)

scris de Adrian Mureşan

Câteva poze – din 1970 – recent găsite!

Intersecţia Izvor cu Mihai Vodă fotografiată din imobilul din Mihai Vodă 65. În planul depărtat se vede clădirea Facultăţii de Chimie, distrusă de cutremurul din 4 Martie 1977. Terenul de sport de pe colţul V. A. Ureche cu Izvor avea deja altă utilizare, iar în dreapta, clădirea cu Alimentara la parter. Se poate vedea începutul străzii Crăiţelor.

Dintre plopii din prim plan, câţiva există şi azi în parcul Izvor.

Imobilul din Mihai Vodă 70 – fotografiat din balconul casei de la nr. 65, unde am locuit. Alături, în dreapta, depozitul de cherestea al Frigocom-ului; în dreapta de tot se vede o salcie din curtea de la nr. 66 („la Fotograf”), iar in planul depărtat sunt clădirile de pe strada Al. Odobescu.

Faţada de intrare (Nord) a imobilului din Mihai Vodă 65, cel cu grădiniţa la parter şi cinci familii la etaj. E casa în care am locuit din 1954 pâna în 1968.

partea întîi |  partea a doua | partea a treia

——————–

Resurse

harta: anii ‘30-40 şi anii ‘60-‘70:

articole: Aventurierul: aiciaiciaici Raidenaiciaici Baciulaici

Îi puteţi scrie direct lui Adrian Mureşan: adrianmuresan51[arond]yahoo.com

Cartierul Izvor – Mihai Vodă (partea a treia)

scris de Adrian Mureşan

Str. Mihai Vodă, partea cu numere cu soţ. Clădirea cu intrare boltită, cred de la nr. 66, era numita “la fotograf”. Aici chiar a fost un atelier foto, iar din curtea lor, am furat cîndva nişte piersici (nu m-au prins!) În dreapta, în faţa ei, str. Al. Orăscu, iar în planul depărtat, “rondul”. Strada continua înspre stînga, iar în dreapta porneau Fonteriei – în sus- şi Puţul cu apă rece – în jos.

Str. Al. Orăscu văzută din intersecţia cu Mihai Vodă.

Tot str. Al. Orăscu din intersecţia cu Mihai Vodă (în dreapta, blocul de la nr. 61). În plan mai îndepărtat, intrarea din spate şi o clădire mare a fabricii Luceafărul. La subsolul clădirii era o cantină. În faţa acestei clădiri era str. Jupiter (nu se vede deloc în poză).

Str. Mihai Vodă văzută din “rond” către intersecţia cu Izvor. Chiar în stînga începea str. Puţul cu apă rece, iar în planul din mijloc, tot înspre stînga, str. Al. Orăscu.

Str. Fonteriei – în sus – şi str. Puţul cu apă rece – în jos – văzute din “rond”. În capătul străzii Fonteriei, în planul depărtat, se pot vedea panourile de la demolarea sediului garnizoanei (arsenalului, cum îi spunea lumea). Acolo a fost iniţial şi Monumentul Pompierilor – adică la locul lui, în Dealul Spirii.

Str. Fonteriei văzută din “rondul” străzii Mihai Vodă. În dreptului gardului de beton era, foarte demult, cazarma corpului de gardă de la arsenal. În dreapta de tot, începutul str. Puţul cu apă rece.

Urmeaza cîteva fotografii mai personale cu imobilul din Mihai Vodă 65 în care am locuit.

Prima poza e din curtea casei şi se pot vedea treptele de la intrare şi faţada dinspre strada (nord). În planul depărtat se vede imobilul de la nr. 63 şi zidul despărţitor în care fusese înglobat şi un plop înalt, aflat în faţa balconului nostru.

Latura clădirii dinspre “solar”. Este faţada de vest şi se văd ferestrele de la bucătăriile grădiniţei, iar mai in spate, uşa de intrare de la grădiniţă. În dreapta este zidul dinspre “solar”.

Spatele clădirii (sud) cu ferestrele de la unul din dormitoarele grădiniţei (avea trei). La etaj sunt ferestrele unui vecin (întîi fam. Hosu, apoi fam. Marinescu). Scara metalică din prim-plan era de la o clădire anexă din spatele casei. Clădirea din planul depărtat avea intrarea prin str. Al. Orăscu.

Tot spatele clădirii cu ferestrele de la cabinetul medical – la parter – şi biroul administratoarei de la grădiniţă – la etaj. În prim-plan se vede începutul unei scări pe care se urca pe o terasă. În planul depărtat se vede zidul dinspre “solar” şi unul din cei trei castani care erau acolo.

Turnul fabricii Luceafărul aflat în spatele casei.

Fabrica Luceafărul avea o poarta înspre curtea noastră. Se poate vedea şi zidul despărţitor, iar în dreapta, o porţiune din turnul din poza anterioară. Pe una din întăriturile porţii, unul din copii scrisese o dată: 27 aug 1957.

O poză din 1956 facută în “solar” cu patru din cei cinci copii din Mihai Vodă 65: eu cu cei doi fraţi ai mei şi Sorin Hosu (vecinul nostru mai mare), împreună cu Nea Gica (Tudor Gheorghe), fochistul şi mecanicul de la grădiniţă. În “solar” tocmai se monta un leagăn în care încăpeau 8 copii deodată. A facut mare senzaţie între noi, copiii, dar a dat multă bataie de cap educatoarelor de la grădiniţă. A funcţionat cam pînă prin 1960. Eu sunt cel din stînga, cel mai mic. Chiar lîngă mine e fratele cel mare care, 23 de ani mai tîrziu, în toamna 1979, a făcut aceste poze.

SFÎRŞIT

——————–

Resurse

harta: anii ’30-40 şi anii ‘60-‘70:

articole: Aventurierul: aiciaiciaici Raidenaiciaici Baciulaici

Îi puteţi scrie direct lui Adrian Mureşan: adrianmuresan51[arond]yahoo.com

Cartierul Izvor – Mihai Vodă (partea a doua)

scris de Adrian Mureşan

Alimentara din intersecţia Izvor cu Mihai Vodă şi V. A. Ureche.

Şi blocul adiacent.

Str. Izvor văzută din dreptul magazinului de pîine. În prim plan, în stînga, casa sculptorului Baraschi. În curtea casei erau statuile (deja lipseau!) care acum sunt pe dealul Mateiaş (zona Rucăr, Podul Dîmboviţei) în curtea vilei care a aparţinut lui Paul Everac (se pot vedea din şosea). În planul depărtat, în dreapta, intersecţia cu str. Simonide.

Str. Izvor în dreptul sediului Frigocom – clădirea cu ornamentaţie mai neobişnuită. Mai la stînga se zăreşte intersecţia cu str. Al. Odobescu.

Aceeaşi Alimentară din str. Izvor văzuta din “solarul” grădiniţei din Mihai Vodă 65.

Str. Mihai Vodă. În prim-plan, clădirea de la nr. 70 apoi, în spatele maşinii Fiat 850, gardul de beton şi poarta din spate a întreprinderii Frigocom (care avea intrarea prin str. Izvor). În planul depărtat, “rondul” cu str. Fonteriei şi str. Puţul cu apă rece. În dreapta e intersecţia cu str Al. Orăscu.

Faţada imobilului din Mihai Vodă nr. 65 şi care la parter avea o gradiniţă de copii, iar la etaj 5 familii (între care şi noi).

Clădirea din Mihai Vodă nr. 65, cu grădiniţa la parter şi cinci familii la etaj.

Tot clădirea din Mihai Vodă 65. Balconul şi ferestrele din stînga, de la etaj, erau de la camerele noastre.

Cam asta se vedea de la noi de la fereastră. Clădirea cu turnuleţ si cea din dreapta ei erau cu intrare din str. Al. Orăscu. Imobilul din prim-plan (Mihai Vodă 63) avea o curte frumoasă din care în poză se vede doar vîrful unui cireş.

Imobilul din str. Mihai Vodă nr. 63, gard în gard cu grădiniţa de copii de la nr. 65.

Str. Mihai Vodă din dreptul nr. 63 (clădirea din dreapta) apoi, în mijlocul pozei, blocul de la nr. 61, colţ cu str. Al. Orăscu iar, in deal, “rondul” de la intersecţia cu Fonteriei şi Puţul cu apă rece.

Curtea imobilului din Mihai Vodă nr. 70. În planul depărtat se vede spatele blocului din str. Izvor nr. 63.

(va urma)

——————–

Resurse

harta: anii ’30-40 şi anii ‘60-‘70:

articole: Aventurierul: aiciaiciaici Raidenaiciaici Baciulaici

Îi puteţi scrie direct lui Adrian Mureşan: adrianmuresan51[arond]yahoo.com

Cartierul Izvor – Mihai Vodă (partea întîi)

scris de Adrian Mureşan

Biserica Izvorul Tămăduirii din str. Puţul cu apă rece, la capătul dinspre str. Izvor.

Intersecţia str. Izvor, str. B. P. Hasdeu şi str. Ceres cu vedere spre str. Mihai Vodă. În clădirea următoare celei cu “Lactate” erau un magazin de pîine, o frizerie şi o tutungerie (care vindea şi caiete de şcoală).

Str. Izvor dinspre str. B. P. Hasdeu către str. Mihai Vodă. În clădirea din prim-plan erau un atelier de mobila şi o cizmărie. În planul depărtat se vede fabrica Luceafărul – spălătorie şi curăţătorie chimică – fostă Schmit şi devenită ulterior Nufărul. Nu era deci o fabrica în sensul propriu, dar toata lumea îi spunea aşa.

Intrarea în fabrica Luceafărul (Nufărul). Fabrica mai avea o intrare prin str. Orăscu, vizibilă într-o poză ulterioară. Peste drum de această intrare, fabrica mai avea nişte garaje – cu compresor în curte la care ne umflam mingile de fotbal – şi ceva ce semăna a club-sală de festivităţi.

Poză pe str. Izvor, din faţa fabricii Luceafărul către intersecţia Izvor cu Hasdeu. Se mai puteau vedea reflectoarele de la nocturna de pe stadionul Republicii (ANEF)

Str. Izvor la intersecţia cu str. Mihai Voda şi V. A. Ureche. Clădirea din faţă era pe Izvor la nr. 65. La parter era un magazin de pîine (vizibil în poza pe colţ) şi în dreapta, o cizmărie. Mai în dreapta exista cîndva şi un mic debit de tutun – nu mai era. Clădirea roşie din planul doi era pe Mihai Vodă la nr. 70.

Str. Mihai Vodă pozată din intersecţia cu Izvor. Prima clădire din dreapta (cea cu plopii în faţă) era la nr. 65 şi avea la parter o grădiniţă de copii. A aparţinut familiei Schmit, proprietarii fabricii Luceafărul (Nufărul). E casa în care am copilărit (1953-1968). Mai în profunzime, se vede intersecţia Mihai Voda cu str. Al. Orăscu, iar în fund de tot, “rondul”, intersecţia Mihai Vodă cu Fonteriei şi cu str. Puţul cu apă rece. Str. Mihai Vodă cotea uşor la stînga către intersecţia cu str. Uranus, unde apoi era Şcoala 124 (Romanescu).

Şcoala 124 – Romanescu. Era la intersecţia str. Mihai Vodă cu str. Uranus (strada cu linii de tramvai care cobora din Dealul Spirii pînă la Podul Izvor). Cînd am început eu şcoala (1957), strada Uranus începea aici şi continua în sus (dreapta) pînă la Chirigiu. Către stînga, în jos pînă la Podul Izvor, se numea bd. 1907!

Str. Izvor fotografiată din intersecţia cu Mihai Vodă catre Podul Izvor. Magazinul de pîine din faţă era la nr. 65 (pe Izvor), iar în a treia clădire, cea cu o ornamentaţie mai neobişnuită, era o secţie a întreprinderii Frigocom. Iniţial cred că fusese un depozit de cherestea. Urmînd strada către Podul Izvor, se ajungea la intersecţia cu str. Al. Odobescu (către dreapta) trecînd prin faţa str. Simonide (care era către stînga).

Str. Mihai Vodă la nr. 65, intersecţie cu Izvor. Clădirea din stînga e cea de la nr. 65, cu grădiniţa la parter. Gardul de beton din faţă (cînd eram copil era de lemn) e gardul de la “solar”, locul de joacă de la gradiniţă dar şi al nostru (eram cinci copii care locuiam la etaj) şi al copiilor din vecini.

Clădirea fabricii Luceafărul văzută dinspre str. V. A. Ureche, iar în spatele plopilor,”solarul” de la grădiniţa din Mihai Vodă nr. 65. Gardul de lemn din prim plan era de la un fel de teren de sport pe care băieţii mai mari băteau migea. Ulterior acolo s-a aşezat o staţie de betoane, gard în gard cu imobilul de pe V. A. Ureche nr. 1 (sau poate nr. 3).

Str. V. A. Ureche văzută din intersecţia cu str. Izvor. La mijlocul străzii se poate vedea intersecţia cu str. Crăiţelor, iar în planul depărtat, intersecţia cu str. Rozelor (devenită ulterior Şoimăreşti)

În această din urmă intersecţie, strada Ureche făcea o curbă dublă şi apoi continua pînă în str. B. P. Hasdeu.

(va urma)

——————–

Resurse

harta: anii ’30-40 şi anii ‘60-‘70:

articole: Aventurierul: aici | aici | aici Raiden: aici | aici Baciul: aici

Îi puteţi scrie direct lui Adrian Mureşan: adrianmuresan51[arond]yahoo.com

Noi imagini cu vechiul cartier Izvor

scris de Ando

Printr-o fericită conjunctură (ce înseamnă internetul ăsta!), am intrat foarte recent în contact cu domnul Adrian Mureşan de la care am primit un formidabil set de fotografii – făcute de fratele lui – în anul 1979 în zona defunctului cartier Izvor.

Aşa că, după  un scurt schimb de mesaje, cu o promptitudine şi modestie ieşite din comun, dânsul şi-a dat acordul  să postăm aceste fotografii, însoţite de propriile lui explicaţii (el a locuit in cartier).

Toate vin în completarea unor materiale deosebite pe care le avem de la Dan Perry, Radu Caulea, Dan Vartanian, Gheorghe Leahu, Andrei Pandele…

Prea multe – în plus – nu sunt de spus. Rămân aceste imagini ale unui cartier mistuit gratuit de ambiţia unui dictator megaloman şi scelerat.

… imagini (vreo 40) pe care le vom publica în trei articole – şi ca să nu vă ţinem cu sufletul la gură, începem chiar din seara asta.

Mulţumim, Adrian Mureşan!