despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

din zbor

… pe „Agerpres”, în secțiunea de documentare, s-a-nceput un soi de rubrică zilnică: „Bucureștiul în imagini”. La ce arhivă uriașă zace la agenția noastră de presă…

din zbor

E atît de urît și de deprimant afară, că nici chef de scris nu-mi vine.

Dar – cel puțin – dacă nu scriu, citesc; mă mai uit prin dreapta și stînga.

Pe Agerpres, două mici documentare de săptămîna asta: unul despre instalarea guvernului doctorului Groza, și altul despre demolarea statuii lui Lenin de la Scînteia – cea la care, în fiecare luni dimineață, angajații ambasadei sovietice puneau odinioară flori…

La demolarea statuii m-am dus și eu; dar fiindcă mergea încet, m-am plictisit și m-am dus acasă.

Pe doctorul Groza nu l-am prins; nici pe Gheorghiu-Dej; mi-a ajuns, însă, Ceaușescu.

din zbor

Agerpres a lansat un e-book numit „Agerpres 125 – Evoluţie după Revoluţie”. Îl găsiţi aici.

Mi-a plăcut.

din zbor

Septembrie – știți – e luna în care Bucureștiul se sărbătorește. Cei 555 de ani scurși de la prima sa atestare documentară sînt un prilej și pentru Agerpres să lanseze un proiect nou: Orașul meu, București.

detalii, aici.

din zbor

o mică recomandare: cum ne-a obişnuit, Agerpres – în preajma vreunei zile mai importante – caută prin arhive imagini vechi. Azi, pe 23 August, ne aduceam aminte de Bucureştiul din ’44 – aici.

după viscol…

După viscol, după cod portocaliu… multe ies la iveală.

Ca de exemplu, un documentar publicat azi de Agerpres: despre iarna lui 1954. Vi-l recomand.

În istoria Agenției, de 125 de ani, sunt puține zilele în care depeșele de presă să nu fi plecat spre ziare, în care jurnaliștii de la RADOR și mai târziu de la AGERPRES să nu fi fost pe teren, să nu fi scris și transmis informațiile. Luna februarie a anului 1954 consemnează două asemenea momente: pe 3 și pe 7.

de stat în casă.

… dacă tot n-avem ce face şi cum ieşi pe-afară, măcar să ne fie de folos vremea pe care-o petrecem la gura sobei – acasă.

Aşa că vă iau cu mine printre poze cu Bucureştiul vechi. E simplu – intraţi în arhiva foto a agenţiei române de presă – Agerpres. Şi aveţi – oho! – ce vedea! O droaie de poze. Puteţi naviga după cuvinte-cheie, după perioade de timp, şi vă zic eu că o să vă placă. Eu am ales vreo 25 de poze, căutîndu-le după sintagma „Bucureşti vechi”.

Să ne bucurăm de ele şi de poveştile lor – mai jos.

Iată un set aerian din 1967. Pozele alese, de mai jos, ne arată cartierul Pajura; blocurile-vilă – cele atît de căutate mai apoi – încă nu fuseseră construite…

… iată oameni simţindu-se bine la restaurant, în 1968 – la „Grădiniţa”

… dar şi oameni căscînd gura ca la… Lăstun, într-o poză de la sfîrşitul ceauşimului. Cînd am văzut prima dată o maşinuţă dintr-asta, la fel am făcut şi eu, de ce să mint!

… tot la sfîrşitul ceauşimsului este şi poza de mai jos; ne arată blocurile cele noi de pe bulevardul Lacul Tei, pe lîngă care trece, probabil, vreun 182:

iată din nou o poză cu Lipscaniul; pentru că ceea ce numim „Centrul vechi” a fost mereu un iureş omenesc.

Mergem şi pe Calea Victoriei, pe la CCA; în poza a doua – luată în 1950 – vedem şi cum arăta locul unde avea să se ridice blocul Romarta Copiilor:

… iată şi ce mai rămăsese, în 1946, din clădirea Teatrului Naţional:

Poza de mai jos am pus-o deoparte – aţi ghicit! – de dragul camionului, fotografiat în 1953 într-un depozit de lemne:

… la fel şi următoarele, care ne arată o dubă (de poştă?) şi un autobuz STB din ’40 şi… o expoziţie de maşini de gunoi din ’39:

Vedem şi podul Izvor în ’56…

… şi Dîmboviţa proaspăt acoperită de planşeu, în 1926:

Mă rog! Dacă v-o fi poftă să vedeţi şi alte poze cu iarnă, avem cu cheiu’ gîrlii – în 1954:

Să vedem şi o imagine din Dealul Mitropoliei; stîlpii sînt aceia despre care scriam cu încîntare cîndva…

… dar şi două poze cu… Abatorul inaugurat în ’38! Care habar n-aveam cum arată!

UPDATE: NU este vorba de Abatorul bucureştean.

… şi – din ’54 – o poză de pe Maior Coravu (zic eu):

Am găsit şi un set de poze cu pavoazarea oraşului cu Stalin:

… dar şi nişte ditai pelicanii, fotografiaţi în Cişmigiu în ’57. Mai frumoşi decît lebedele de azi?

… o poză din Obor din ’37…

Sau – mai impresionant – imagini luate după bombardamentul din 4 Aprilie ’44, pe Calea Griviţei: