despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

agresînd orașul

ce-mi place… se apropie campania pre-electorală, cea-n care toată lumea fură startul…

img_5270 img_5431 img_5429

… pîrliții, îndeobște. Și favoriții noștri, desigur.

img_5434

Am calculat: de un an încoace, corturile lui Nicușor Dan deja au agresat vizual Bucureștiul vreo patru luni. Toamna trecută…

img_8161

… în primăvara asta

20160316_125232

Și-acuma iar… Da! E dreptul lui, o face pentru un scop care scuză mijloacele. Dar agresiunea asta vizuală e uriașă: hectare, hectare, hectare de reclamă!

Ne pasă de București și de problemele lui, nu? Ei, una din problemele lui e taman asta: prea multă publicitate pe stradă: mult, mult, mult prea multă…

după-

… am scăpat de data asta; da’ ne-a cam trecut glonțul pe la ureche!

… la vot!

… cum ar veni: mergeți strîmb, da’ votați drept.

DSC00771 (2)

imaginea, de la Alexandru Bodea

la vot!

nu e veceu

la sentiment!

… după cum știți, campania electorală s-a terminat: mîine-s alegerile. Dacă vă-ntrebați cînd a-nceput, asta-i altă tărășenie: încă din toamna trecută ne-au otrăvit orașul panourile lu’ alde Bușoi și – firește – imensele corturi ale lui Nicușor Dan.

Deci, cum ziceam, gata campania! Candidații lucrează-n culise. Poate ne mai trezim cu cîte-o fițuică strecurată pe sub ușă la noapte – dar așa-i mereu.

Campania însă… continuă. Nu pe politic, nu pe proiecte – ci la sentiment.

Nicușor Dan găsi taman azi de cuviință să ne-mpărtășească iar, dup-o săptămînă, unul din momentele cele mai fericite din viața lui.

la sentiment

Da’ altminterea, campania – nuuuu, e gata,

peste bot!

Deja am pierdut un an…

Bucureștiul – ați văzut – stă și așteaptă noii stapîni. De luni dimineață-ncolo, o să și știm care-s ei. Dar să alegi între lepre și ageamii! – urîtă treabă.

Lăsînd la o parte nulitățile și mizeriile, alegem între d-na Firea și d-nul Nicușor.

Firea este, fără tăgadă, o exponentă a ce-i mai josnic în cel mai mare partid al Țării. Ce stomac ți-ar trebui ca s-o votezi; ea va conduce Capitala, iar soțul ei – d-nul Pandele – unul din cele mai mari orașe din zona periurbană.

Cutuma politică îi dă șanse d-nei Firea să spere la un mandat în fruntea Statului, peste ani. Atunci, d-nul Pandele va putea s-ajungă să conducă – de ce nu? – Bucureștiul. Am ajuns, iată, să întemeiem și noi o dinastie politică în Țara noastră. S-avem, cum se zice, faliții noștri.

Nicușor e un ageamiu feroce: omul care de zece ani spune că «salvează» orașul ne-arată, zi de zi, că-i uluitor de nepriceput: iată că, deși ar putea fi votat, trebuie oprit să facă rău orașului-

Diferența esențială între ei e că-n vreme ce d-na Firea poate să trăiască și fără a se alege primăriță, d-nul Nicușor nu trăiește decît pentru a se-ajunge să conducă orașul. Eu nu cred în «omul providențial», care-și duce viața pentru o idee, care nu vede altceva în stînga și-n dreapta. Am întîlnit prea mulți oameni dintr-ăștia: gata să calce-n picioare tot ce le-apărea și din stînga, și din dreapta.

Foarte trist este că… nimănui nu-i place de d-nul Nicușor. Oamenilor nu le place de cei care sînt mereu pîrîcioși, negativi și supărați. Oamenilor nu le place cînd cineva disprețuiește lucrurile importante pentru ei.

Oamenii ar vrea să afle ce zice el despre axa Buzești-Berzei, odată ajuns Primar: se va răzbuna pe ea, o va distruge ca să reconstruiască haznaua? … Tace!

Se va răzbuna pe oraș, blocînd de-acuma instituțional proiectele de care și-a bătut joc sistematic doar cu ajutorul Justiției? … Tace chitic!

… procese, bețe-n roate, piedici puse cu orice preț celor care vor să facă ceva în Capitală – ne-am obișnuit!

Avem o singură soluție: să facem. Să facem mai mult, mai bine și mai repede decît pot ei să blocheze.

Să le dăm peste bot!

… la sectoare?

N-am vești bune pentru nici un bucureștean din nici un sector: fiecare șade și cugetă: „… care-i mai bun? Nu!… care-i mai puțin rău?”

Oamenii știu și că nu doar Primarul e important; se uită și la listele consilierilor, fiindc-au văzut deja că din rîndurile lor se va desemna următorul primar, cînd actualul va ajunge pe la pîrnaie…

Cei mai norocoși sînt cei din Sectorul 3, care au ocazia să-și reconfirme un primar cu adevărat bun – pe Robert. Bucureștiul are un ghinion masiv că Robert n-a mai putut candida la Primăria Generală; o fi el dinamovist, dar felu-n care a schimbat fața sectorului putea fi un început bun pentru întreaga Capitală.

Oamenii din Sectorul 4 au neșansa s-aleagă între doi valeți; doi lachei; doi mediocri: actualul „interimar general” Sava și „interimarul de sector” Băluță. Oricum ar da-o, deloc n-o să aleagă cu inima ușoară.

La mine-n 5, lupta nu se dă numai între pirpiriul Florea și nesătulul Raețchi – Vanghelie încă arbitrează de pe margine. Sînt tare, tare curios ce s-o alege de noi; aștept să văd.

Cei mai nenorociți sînt cei din 6, 1 și 2: cu adevărat nimeni din cei înscriși nu merită osteneala de-a fi votat.

Bine; dacă e să fim cinstiți pîn’la capăt, cei mai nenorociți sînt vecinii noștri ilfoveni, care-n localitățile lor sînt legați de boier ca-n vremile feudale.

„hai să mai facem un efort!”

… anul ăsta s-a vădit că singurul moment în care nu-ți poți face campanie electorală e… campania electorală: Bucureștiul e cuminte, curat, fără panouri, bannere și corturi împuțite.

Cu toate astea, nu scrie nicăieri că… un schelet metalic de cort gol e interzis, nu?

Al cui e?

Păi, al „salvatorului” orașului, desigur – e unul din corturile folosite în „campania pre-electorală” de către Nicușor Dan.

Așa cum își îndeamnă susținătorii „să mai facă un efort” să strîngă semnături, să dea mai departe vorba… hai „să mai facă un efort” și să scoată scheletul ăsta uitat pe trotuar, în care oamenii – adică, cei care ar trebui să voteze – își pot rupe picioarele.

Din cauza scheletului ăsta, bicicliști pot cădea, mame cu cărucioare fac ocoale, bătrîni se pot lovi – dar, odată-n plus, celui care-i pasă de oraș… nu-i pasă.

să avem grijă de Nicușor Dan

Matematicianul salvator și candidat a remarcat, cu perspicacitate, că dintre cei șapte primari bucureșteni, șase-s ba la bulău, ba la intrarea-n bulău.

Cum ar veni, periculoasă meserie; e de-ajuns să privești ce se-ntîmplă-n Țară; jumate din primarii marilor orașe sînt căutați de Stat, prin instituțiile sale de… cercetare.

Chiar dacă nu mă credeți, mie Nicușor Dan mi-e simpatic. Și n-aș vrea să pățască ceva rău.

Așa că socot că nu-i bine să se-aleagă de Primar…

… e prea periculos!

Doamne-feri; mai bine să lăsăm pe alții; poate pe doamna Firea – că ei, la o adică, ar avea cine să-i trimeată chiftele la-nchisoare: pesediștii știu drumul, orele de vizită și ce se pune la pachet.

Băluță în acțiune!

Îi invidiez pe conlocuitorii din Sectorul 4, chiar îi invidiez. Credeam că – după Piedone – n-o să mai aibă cu cine să le fie rușine; m-am înșelat – au!

… urmează „Băluță în alertă”, cred – nu știu.