despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Fântâna decapitată

scris de Ando

De câţiva ani buni, ajung, cel puţin o dată pe săptămână, în părculeţul din piaţeta Sf. Ştefan unde petrec, cu o cafea şi cu o ţigară, câte o jumătate de ceas, ferit de vuietul oraşului.

In părculeţ exista o fântână arteziană.

E bine zis: exista, pentru că prin luna noiembrie a anului trecut, în împrejurări dubioase, fântâna a fost substanţial descompletată şi, acum, arată… astfel :

Am spus „împrejurări dubioase” pentru că unii dintre localnicii cu care am discutat susţineau că fântâna a fost vandalizată şi că acel tronson a fost distrus (sau furat ?), alţii susţineau că a fost demontat de angajaţii A.D.P. sector 2 spre remediere (fântâna având, într-adevăr, de ceva timp, probleme de funcţionare).

După câteva luni, situaţia fiind staţionară, ca să mă dumiresc, m-am adresat primăriei de sector care mi-a răspuns scurt şi oficial: da, „fântâna a fost vandalizată de către persoane neidentificate” şi „există reclamaţie depusă la poliţie”!

Deci, caz închis! Nu sunt absurd: înţeleg că la nivelul unei primării de sector există probleme mult, mult mai importante decât situaţia descrisă mai sus. La fel de adevărat este că nu discutăm despre o operă de artă de mare valoare. Constat însă cu tristeţe că sunt afectate în continuare, fără consecinţe serioase pentru făptuitori, diverse bunuri publice: elemente de mobilier urban, stâlpişorii plantaţi spre a opri urcarea maşinilor pe trotuare, coşurile pentru gunoi etc.Până la urmă, ce păzeşte poliţia locală? Nici nu mai ştiu de când nu am mai văzut (cel puţin, în sectorul 2) un echipaj care să patruleze noaptea!

P.S. personal am îndoielile mele şi, nu ştiu de ce, sunt aproape convins că tronsonul respectiv al fântânii a fost furat spre a „împodobi” curtea sau grădina cine ştie a cui!

prin fundături IX

de Ando și HM

Dăm un pic ocol Cișmigiului – multe străduțe avem pe-aici, înfundîndu-se-n parc. Intrarea Rigas (ce-o fi Rigas?), intrarea Victor Eftimiu (demult, Dr. Marcovici) – mare lucru n-ar fi de văzut prin ele. Însăși piața Valter Mărăcineanu-i, în fapt, și-o fundătură. După ea avem, însă, străduța cu numele așa de frumos de Șipotul fîntînilor, care cotește, înfundîndu-se-nspre dosul Conservatorului:

… ea se continuă – spre Piața Sălii Palatului – cu altă stradă cu nume frumos: Poiana narciselor. Sărmana! A fost înfundată odată cu construirea ansamblului de blocuri.

Amîndouă se-ntretaie cu Brezoianu, unde a fost și-o benzinărie, în apropierea piațetei Iosif Sava.

Vedem acum una din cele mai șmechere fundături din orașul nostru; atît de șmecheră, că are propria ei fundătură!

E vorba de intrarea Iulia Hasdeu (Julia Hăjdeu, pe plăcuțele vechi) din care se-abate și intrarea Marin Alexe – cin’ să fi fost el?

Ne-ntoarcem iar în plin centru – avem strada Patriei, ce se-nfundă-n dosul Cocorului:

 

… înaintea sistematizării axei Nord-Sud, încrengătura de străzi de pe-aici arăta altfel, bun-înțeles. Strada Patriei corespundea Pieței Sfîntul Anton; ehei – de-acolo pornea și Calea Moșilor! Azi ieși de la Sfîntul Anton spre bulevard printr-un gang murdar…

Iar la un pas de Sfîntu-Gheorghe, iată și cum se-nfundă și strada Sfînta Vineri, pe un segment care s-a numit și Decebal.

7 mașini vechi LXXXII

de Ando și HM

Episodul 82 începe cu un Passat vechi, din prima serie. De la-nceput de ani ’70 a trecut mult – și azi, Passatul a ajuns la noi o mașină de fală.

 

… vedem și cum s-a-ndreptat spre viitor, cu seria a doua, din anii ’80. Modelul berlină se numea Santana.

 

Iată ceva Renaulturi, fiecare tare-n felul său. Twingo, mic dar suficient de spațios pentru oraș; Espace, genial și uriaș – surprinzător pentru industria europeană de mijloc de ani ’80; dar și Kangoo – redefinind utilitatea zece ani mai încolo:

Încheiem cu mașini asiatice; vedem un kei-car interesant la mijlocul anilor ’90 – Daihatsu Move:

… seria a patra a Hondei Accord:

… dar și cum arăta Hyundai Accent acum mai bine de 20 de ani, cînd a apărut:

(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate – aici)

Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie.

Case căzute 150 – Casa din spatele bisericii Apostol din Tabaci

scris de Ando

In spatele bisericii Apostol din Tabaci, aflată pe colţul făcut de bulevardele Nerva Traian şi Mircea Vodă, am dat de o casă, a cărei adresă nu am putut-o localiza. Căţărată pe un fel de un tăpşan, clădirea are curte şi în faţă şi în spate.

Cunosc superficial zona, dar este, evident, o supravieţuitoare a demolărilor masive care, pornite de la nucleul Cartierului evreiesc, s-au extins, mistuind şi arealele vechilor străzi importante: Văcăreşti, Dudeşti, Nerva Traian etc., până la Splaiul Dâmboviţei. Tocmai de aceea, mi se pare şi mai tristă situaţia în care a ajuns acum.

mai multe despre Case căzute

Cinematografele Bucureştiului – alte liste, alte întrebări

scris de Ando

Fără îndoiala că cine va descâlci zbuciumata istorie a sălilor de cinema din Bucureşti poate fi numit… doctor. Să ne amintim numai ce zbatere a fost până am depistat unde se afla grădina cinematografului LIRA!

Iată un alt exemplu. Avem două programe de filme: unul din 1967, celălalt e chiar din 22 decembrie 1989.

 

Vizibil, numărul cinematografelor diferă substanţial, chiar dacă ţinem socoteala că, în respectivul interval de timp, unele săli vechi fuseseră deja demolate. De fapt, mai ales după 1980, se mergea… pe blat. Pentru că şi acea întreprindere de difuzarea filmelor trebuia să-şi îndeplinească planul de încasări, la unele săli se băgau filme vestice (chiar dacă mai vechi, dar de success la public), dar care săli nu erau trecute în programul de la ziar!

Ţin minte că aveam o listă de telefoane şi astfel mă interesam ce film rulează la cutare cinematograf sau grădină!

Acestea fiind zise, publicăm două interesante liste, primite de la arh. Cristian Brăcăcescu, liste care aduc o rază de lumină şi ne mai scot din încurcătură.

Prima cuprinde situaţia extinsă a cinematografelor active înainte de 1950, dar şi a sălilor de cinema care, fie au căpătat o altă destinaţie, fie pur şi simplu au fost demolate.

Cea de a doua prezintă situaţia cinematografelor active la nivelul anilor 1987-1988. Bineînţeles că, lucrurile fiind în mişcare, apar enumerate şi cinematografele nou construite: Luceafărul, Modern, Flamura, Griviţa, Excelsior, Favorit, Melodia, Gloria, Floreasca.

Asta nu înseamnă nicidecum că am scăpat de încurcături. De exemplu: sala Înfrăţirea între popoare din Bucureştii Noi nu apare pe niciuna din liste!?

Deci, până la… doctorat, hai să vedem şi câteva anunţuri la filmele care rulau prin sălile anilor 1946-47.

   

Din fugă: dar noi avem deja un logo!

scris de Ando

Zilele astea s-a încins din nou internetul, de data asta pe tema logo-ului Bucureştiului. Frăsuiala e de notorietate, nu mai insistăm.

Ce mă miră este că noi avem, deja, un logo, anonim, dar consacrat: AEUL, cel care, practic, de mai mulţi ani a invadat zidurile oraşului.

Plus că e gratis! Trebuie doar preluat şi înregistrat.

poza, furată de la Ratatouille 🙂

Din fugă: o „minune”

scris de Ando

Edililor (nu spui care, pentru că mă dojeneşte, iară, Cristi : ) le-a venit mintea la cap şi au făcut o treabă bună. Recent, peroanele staţiei de tramvai de la Bucur Obor au fost asfaltate.

 

Am scăpat, în sfârşit, de plăcile alea clămpănitoare şi chiar periculoase. Devenite „mobile”, în grabă, te puteai dezechilibra sau împiedica de ele, drept pentru care multă lume alegea să se deplaseze – paralel cu peroanele – chiar pe zona şinelor de tramvai. Să speram că „minunea” se va extinde, pentru că sunt încă multe astfel de refugii, tot aşa, cu pavimentul placat şi paradit.

Cişmigiul, fără ceas…

scris de Ando

Poza din stânga e făcută în august 2010. Ceasul floral din Cişmigiu funcţiona, bine mersi.

Poza din dreapta e de acum câteva zile. Nu mai ştiu când, în acest interval, ceasul a fost desfiinţat. Acum, după cum se vede, în locul său e un banal rond cu flori. Desigur, mai încolo, pe peluza centrală, e montat unul din ceasurile cu „aur” ale lui Oprescu, dar parcă cel floral avea un alt chichirez, era un element aparte al parcului. Păcat!

Mega(JEG) Image

scris de Ando

Aşa arată intrarea la Mega Image-ul de pe bulevardul Ragina Elisabeta, cel de vizavi de Liceul Lazăr.

O mizerie. Ştiu, o să spuneti că este doar un spatiu închiriat şi că proprietarul răspunde de aspectul clădirii. Totuşi, după ce ai împânzit Bucureşti-ul cu magazine şi „şopîngău”-ri, după ce ne faci capul pătrat cu reclame, deci îţi merge bine afacerea, e cazul să arăti şi puţin respect faţă de acest oraş!

Cu sau fără proprietar, aranjează naibii, faţada aia! Nu de alta, dar chiar şi un amărât de buticar, măcar o dată pe an, dă o mână de vopsea ca să-i arate prăvălia cât de cât!

Din fugă: cu stâlpul… în braţe!

scris de Ando

Priviţi ce „soluţie” imbecilă s-a găsit pentru amplasarea stâlpului cu semafor în staţia de tramvai de pe bd.  Mărăşeşti de la intersecţia cu Dimitrie Cantemir. Plantat drept în mjlocul refugiului pentru călători! Ca să fie tacâmul complet, au mai agăţat de el şi un coş de gunoi, la doi paşi fiind încă unul! Călătorii? Dă-i dracului, se descurcă ei: fac slalom printre stâlpi, se bulucesc, se freacă unii de alţii… Vă daţi seama ce nasol e, mai ales, de cei care au şi un cărucior cu copil!