… da, o făcurăm și pe asta.
despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul |
… acum 13 ani – chiar cam pe vremea asta – ne apucam să producem materiale într-o cadență susținută, ajungînd mai apoi și să le publicăm zi de zi. Zi de zi… multe zile au trecut de-atunci. Și sînt 10000 de articole pe site. … încă un an în care am făcut treabă. Iată și 21 de motive ca să ne convingem c-a fost și treabă bună. Ne-am bucurat să facem destule plimbări prin oraș – adică și prin orașul de azi, dar și prin cel de ieri. Am descoperit Calea Dorobanților și chiar ne-a luat trei episoade: partea întîi • partea a doua • partea a treia; am am revenit pe Carol și Pache; ne-am băgat pe străzile dintre Tudor Vladimirescu și Rahova și ne-am încîntat de strada Spătarului. Ca să-nțelegem mai bine locu-n care trăim, ne-am întrebat pe unde e mai frumos să mergem și – firește – pe unde nu merită să ne purtăm pașii; și am luat la rînd și clădirile mai puțin luate-n seamă ale Bucureștiului. Am trecut în revistă și pantele orașului nostru – nu c-ar fi multe, dar tot am scos două episoade: unu și doi Și ne-am uitat cu drag la cîte feluri de clădiri în cărămidă găsim: partea întîi • partea a doua • partea a treia Am făcut pași în trecut, înțelegînd sistematizarea interbelică a Capitalei, între îndrăzneală și chibzuială; și am luat urma lui Leonida… celebrul Leonida. Trăgînd folos de pe urma grămezilor de fotografii apărute din arhive, ne-am întors demult, cu Pobeda prin Obor și prin Vitan, pe la Capangiu Ne-am călătorit! La Alba Iulia, Sibiu și Hunedoara, pe la Urlați, la Oradea, sus pe Ciucaș dar și la Nesebar. Și, fiindcă la aproape șapte ani și peste 460 de episoade de „case căzute” ne dădea mîna să avem un spin-off, am lansat chiar două: „semne bune” și „nu așa”. Fiecare toamnă vine – negreșit – cu un subiect, cu un articol care ne scoate din casă și ne poartă prin orașele în care trăim: atît în cel de zi cu zi cît și-n cel al amintirilor. O plimbare… ori mai multe. Un parcurs printre istorii… o căutare de detalii… o adulmecare prin cotloane. O fi vremea, o fi aerul, o fi nevoia de a strînge pentru vremea rea? Cine știe. Ce-i sigur, însă, e că vine: subiectul toamnei. Vine – și nu știm niciodată de unde vine și cum ne sare-n față: asta-i frumusețea! Mîine; mîine vine. Citiți pe site-ul „Atelierul de arhitectură” al Lilianei Chiaburu despre localizarea bazei sportive „Metropola“ ridicată în Herăstrău de Societatea de Gaz și Electricitate. prima colecție de capace, ce a fost îmbogățită o dată… și încă o dată. impresii despre restaurante – 1973 șapte repere bucureștene… comuniste depozitul de fierărie Carol Andreny catedrala mîndriei sau mîniei neamului cea mai grozavă colecție de rable din România o primăvară la Veliko Tîrnovo nițică istorie: Primăverii (prima parte și a doua parte) printre primele colecții bucureștene de care ne-am apucat: străduțe cu trepte |
articolele noastre sînt preluate și de: |
Copyright © 2005 - 2024 Simply Bucharest Log in Powered by WordPress & Atahualpa |
comentarii