despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Urme ale trecutului (II) Calendare de buzunar 1965 (III)

de C. D. Mocanu și HM

Transporturile aeriene române mergeau bine; se construiau aeroporturi și puteai ajunge numaidecît la capătul Țării în două ceasuri.

La CEC, economisirea aducea, probabil, numai avantaje; iar la Loto – ce mai! – știm că se cîștiga frumos pe vremea aceea. Îl vedem și pe Iliuță Pronosport, celebra mascotă a loteriei sportive: cam golănaș ‘mnealui, cu țigara-n colțul gurii.

 

Una peste alta, nu erau ani răi: consumul creștea – erai îmbiat să consumi.

Va urma!

Urme ale trecutului (II) Calendare de buzunar 1965 (II)

de C. D. Mocanu și HM

Că tot trecu Ziua Femeii, hop și noi cu niscai calendare cu produse cosmetice.

Iată, regăsim celebrul lapte nutritiv „Doina”, cel care se vinde și-n zilele noastre, cu aceleași calități: catifelează și curăță pielea.

Cremele de față „Nutrin” și „Darclée” – cu efect nutritiv pentru piele, care combăteau formarea ridurilor – or fi dispărut în timp.

Nici pastele de dinți „Mărgăritar” și „Doina” – ultima spumoasă – nu mai există; curățau și albeau dinții și întrețineau o gură sănătoasă. Se făcea multă reclamă igienei orale-n acele vremuri.

Va urma!

Urme ale trecutului (II) Calendare de buzunar 1965 (I)

de C. D. Mocanu și HM

Mai facem un pas: vedem ce calendare erau și pentru 1965.

De-abia se lansase sistemul „Gospodina”, al bucătăriilor de bloc. În București erau, atunci, trei unități; la o adică, livrau și acasă!

„Gospodinele” țineau de Trustul de alimentație publică locală București. T.A.P.L. avea, firește, și restaurante la care oamenii erau îmbiați să se simtă bine într-un cadru plăcut: preparate culinare de specialitate, vinuri selecționate, muzică. Doina, Cișmigiu, Feroviarul, Kiseleff, Universității și Perla erau cîteva dintre aceste unități.

După atîta distracție, mai veneau și îndatoririle casnice. Mașina de spălat „Albalux” și aspiratorul „Record” erau de ajutor atît pentru gospodine…

… cît și pentru cooperativele de reparații electrocasnice. Da’ despre asta nu scrie-n calendare.

Va urma!

Urme ale trecutului (II) Calendare de buzunar 1964 (II)

de C. D. Mocanu și HM

Rămînem în 1964, an în care ne distrăm, ascultînd muzică ușoară, populară ori simfonică pe discurile „Electrecord”…

Călătorim cu sacoșele și gențile de voiaj elegante, practice și rezistente…

Și la-ntoarcere spălam hainele cu mașina de spălat „Perla”, obținînd și economie de timp și de efort.

Ne albeam dinții cu pasta „Mărgăritar”…

Doar ca să-i stricăm la loc de la atîta ciocolată – cu lapte, moca, amăruie – gustoasă și nutritivă.

Va urma!

Urme ale trecutului (II) Calendare de buzunar 1964 (I)

de C. D. Mocanu și HM

1964. Un peisaj liniștit cu lacul Herăstrău, din vremea cînd parcul era „de cultură și odihnă”. Se vede mătăhăloasa Casă a Scînteii, oglindindu-se în apă.

Nu se vede Pavilionul H, deși de el se leagă următorul calendar:

În acest spațiu s-a ținut expoziția americană „Transporturile în SUA”. Cu toate că deja se inaugurase pavilionul cel nou, al Expoziţiei Realizărilor Economiei Naţionale, în micuțul „H” încă se organizau asemenea manifestări (să nu uităm că încă din anii ’30 Herăstrăul devenise destinația bucureșteană obișnuită pentru expoziții, odată cu manifestările legate de „Luna Bucureștilor”). Moda expozițională revenise aici de cîțiva ani; în 1959 se ținuse primul „pavilion de mostre” al industriei noastre, cu 20 de mii de exponate.

Revenind la expoziția americană, a fost ceva nemaiîntîlnit, ceva care-a rămas în mintea bucureșteanului obișnuit cu puturoasele automobile sovietice; parcul nostru auto de-abia începea să se-mbogățească cu mașini occidentale (îndeobște modele populare).

Mai avem două calendare; unul ne-ndeamnă să încheiem asigurări de persoane la adas și cel’lalt să folosim ceaiuri și plante medicinale – le găseam la farmacii și la magazinele specializate ale cooperației de consum.

Va urma!

Urme ale trecutului (II) Calendare de buzunar 1963 (III)

de C. D. Mocanu și HM

… iată-ne la ultima tranșă a calendarelor pe ’63. Reclamele celor de azi sînt la bunuri de consum, nu întrutotul lesnicios de procurat!

Cu mașina de spălat rufe „Perla” gospodinele economiseau timp și efort; dar tot la cratiță rămîneau.

Ceasurile de mînă – fără să se dea, de data asta, numele vreunei mărci – rămîneau „elegante și precise”.

Abundența produselor disponibile în magazinele cooperativelor de consum reiese grăitor: mașini de cusut (că tot aveau gospodinele mai mult timp liber), fiare de călcat electrice, aparate de radio pe lămpi, veioze, ceasuri deșteptătoare (nu dintr-alea precise), biciclete, cămăși, pantofi, metraje – „mărfuri de calitate și în sortimente variate”, carevasăzică.

Va urma!

Urme ale trecutului (II) Calendare de buzunar 1963 (II)

de C. D. Mocanu și HM

Încă trei calendare din ’63.

Primul face reclamă la produsele lactate. Regăsim brînza „Făgăraș”, frișca la sticlă și triunghiul inconfundabil de brînză topită – urmau să mai treacă 30 de ani pînă cînd deschiderea acestuia avea să se facă cu ușurință, trăgînd de-o bandă de plastic, fără a mai fi nevoie de a piguli staniolul.

Al doilea ne-ndeamă să consumăm lichioruri și șampanie – de calitate superioară.

Iar al treilea ne-mbie la dulciuri – mă rog, la „produse zaharoase” – ciocolată amăruie, cu vanilie ori umplută cu diverse arome; în orice caz, cu gust de… ciocolată, asta-i sigur.

Va urma!

Urme ale trecutului (II) Calendare de buzunar 1963 (I)

de C. D. Mocanu și HM

Iată-ne în ’63, an ale cărui date calendaristice corespund identic celor din 2019!

Îl începem cu un calendar „de export”, scos de O. N. T. (Oficiul Național de Turism) „Carpați”. Peisaj frumos – vechea cabană Bîlea-lac – „zile de neuitat”. Turiștii germani, poate, s-or fi mirat de greșeală (corect ar fi fost unvergeßlich, cineva mîncase „l”-ul) – dar se poate ca tirajul să nici nu fi fost exportat. Lunile nu sunt denumite, ci doar menționate prin număr, iar zilele săptămînii au și inițialele în germană și engleză.

Altul? E la ADAS – Administrația Asigurărilor de Stat, care nu prididea din convinsul oamenilor să încheie asigurări; ca să fie mai atractiv, lunar se efectuau trageri la sorți de amortizare.

Al treilea calendar ne îmbie, deși nu prea convingător, să cumpărăm tricotaje de bumbac; practice, elegante, în culori și modele variate. Industria textilă duduia.

Va urma!

Urme ale trecutului (II) Calendare de buzunar 1962 (II)

de C. D. Mocanu și HM

Rămînem în ’62, dar tema calendarelor este, acum, cea a bunurilor de consum disponibile în magazinele comerțului de stat, aflat într-un veritabil avînt susținut de bunăstarea vremii.

Calendarele sînt desenate aidoma celor de săptămîna trecută – cele dedicate produselor alimentare. Fac parte, desigur, din aceeași „comandă”.

Să ai ceas-brățară era o chestie mare-n vremea aceea. Doamnelor le era dedicată marca „Era”; domnii puteau alege între „Stolicinîe” (adaptarea numelor rusești se făcea natural și corect) și „Rodina” automatic. Ceasurile astea erau sovietice și… elegante, precise și garantate.

Copilașii, așa cum trebuiau să fie-n reclame: veseli, să-i mănînci! – aveau jucării mecanice, distractive și jocuri în colectiv.

Cum trebuiau să fie confecțiile pentru toată familia? elegante, de bună calitate și ieftine.

După atîtea acumulări, relaxarea de acasă era oferită de noile aparate de radio „Electronica

Va urma!

Urme ale trecutului (II) Calendare de buzunar 1962 (I)

de C. D. Mocanu și HM

Pornim în călătoria noastră în timp. Din 1962 avem, pentru început, trei calendare de buzunar dedicate celor de-ale gurii. Sînt, după cum se vede, și din aceeași „mînă” grafică. Verso-ul – cel cu calendarul în sine – este identic și redactat curat și clar, cu lunile în căsuțe bine delimitate, așa că se datele se puteau urmări cu ușurință.

Să vedem și ilustrațiile!

Macaroanele, spaghetele, fideaua și tăiețeii alcătuiau o masă foarte gustoasă din paste făinoase pentru veselul gurmand.

Cafeaua naturală, ca să nu-i zicem tabiet ori dichis ca să ne facă să ne gîndim la cine știe ce apucături burgheze, era o băutură plăcută, un întăritor și un stimulent… cum să n-o savurezi?

Și un om de zăpadă care se-ncălzește și el – pe vremea asta chiar ne face și nouă bine! – cu o ceașcă de ceai.

Va urma!