despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Domnul Papuzek zboară departe

nu-i rău deloc pentru un papagal din Rahova și-o mînă de vrăbii, mîțe și dulăi: ajunseră, cu editura Arthur, la Tîrgul internațional de carte pentru copii de la Bologna.

din zbor

Pe Lipscani, bătaie mare… cu cărți. În locul magazinului H&M ce taman s-a închis a apărut ditai Diverta.

Dacă merge așa bine Caruselul, de ce sa nu se copieze rețeta?

o lansare și o recomandare!

Am urmărit cu drag fiecare episod din seria „de locuit și de povestit” publicată între 2012 și 2015.

Iată că Răzvan Voinea, unul din autorii acestei serii, lansează o carte – Idealul locuirii bucureștean: familia cu casă și grădină. Parcelările Societățile Comunale pentru Locuințe Ieftine – București (1908 – 1948).

Asociația Studio Zona lansează cartea istoricului Andrei Răzvan Voinea, Idealul locuirii bucureștean: familia cu casă și grădină. Parcelările Societățile Comunale pentru Locuințe Ieftine – București (1908 – 1948). Cartea este prima din seria dedicată istoriei urbane și are la bază lucrarea de doctorat a autorului, susținută în 2017 la Universitatea de Arhitectură “Ion Mincu”. Studiul investighează activitatea Societății de Locuințe Ieftine și idealul care a guvernat o generație de medici, politicieni, ingineri și arhitecți: cel al locuirii într-o casă înconjurată de grădină, la un preț accesibil. Acest ideal s-a dovedit a fi imposibil de pus în practică, într-un București dominat de tuberculoză, inegalitate și de lipsa drepturilor sociale, departe de narațiunile romantice publicate după 1989. Între 2015 și 2018, Asociația Studio Zona a condus o inițiativă civică de conștientizare a istoriei fiecăreia dintre cele 25 de parcelări de locuințe-tip proiectate de Societate prin redactarea și distribuirea de pliante fiecărei familii care locuiește în cele peste 4000 de locuințe edificate între 1908 și 1948. Locuitorii parcelărilor sunt invitați la eveniment.

Lansarea va avea loc, luni, 4 martie 2019, ora 19.00 la Teatrul Național București, Foaierul Sălii Media. Cartea poate fi achiziționată la prețul de 15 lei, fiind subvenționată prin Timbrul de Arhitectură.

Răzvan Voinea (n. 1985 – Câmpina) este istoric, absolvent al Facultății de Istorie (2008), al masteratului de Studii Culturale Britanice (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, 2010), ambele în cadrul Universității București și al masteratului de istorie central-europeană din cadrul Universității Central-Europene (Budapesta, 2012). Doctor în istoria arhitecturii (UAUIM, 2017). Bursier al Academiei Române (2014-2015) și Fulbright Visiting Scholar la University of Pittsburgh (2016-2017).

Domnul Papuzek, pe piață

În sfîrșit, cartea Domnul Papuzek pare că-ncepe să-și facă drum spre cititori. Cu alte cuvinte, se poate cumpăra.

Se găsește pe site-ul editurii: se comandă cu 33 de lei.

Cine-i Domnul Papuzek? Papuzek cel adevărat ne-a intrat pe fereastră acum vreo 14 ani. În câteva zile a devenit de-al casei. El a trecut peste spaima noului decor, noi peste cea a gripei aviare cu care începeau la vremea aceea toate jurnalele de știri. A fost botezat aproximativ după eticheta de la cutia de boabe. A învățat să fie parte din familie, a căpătat tabieturi, ba chiar dădea impresia că stă cu grija noastră. Îi plăcea să se sfătuiască în oglindă și avea o pasiune incontrolabilă pentru pătrunjel.

Domnul Papuzek cel din carte e la fel de meticulos și grijuliu, prezentabil și optimist. El lucrează în casa unor oameni, are familie, prieteni mai mult sau mai puțin simpatici dar întotdeauna săritori și ceva necazuri din cauza unui motan complice cu o bandă de hoți. Păsările și animalele își împart responsabilitățile într-o societate ce se împletește cu cea umană după reguli pe care oamenii nici nu le bănuiesc. Domnul Papuzek și prietenii săi au multe de rezolvat pentru a păstra tihna acestei lumi și pentru a fi împreună.

Cu fiecare pagină, ne dorim ca planurile lor să reușească, așa cum ne dorim în fiecare dimineață să avem o zi frumoasă.

„Domnul Papuzek” a fost scrisă în anul 2006. Timp de zece ani a rămas în stadiu de manuscris. În anul 2016 a fost trimisă editurii Arthur, ca propunere pentru concursul anual de literatură pentru copii, unde a câștigat premiul la categoria 8-14 ani.

„al meu copil să citească o carte”

Dacă-i să-ntrebi pe oricine, nu-i nimica mai folositor și mai înălțător decît „al meu copil să citească o carte”.

Așa zic părinții, așa zic învățătorii – și-i mai și vezi distribuind o droaie de citate și de poze motivaționale.

Numai că…

Numai că, vedeți voi, dragii moșului, cititul nu-i chiar așa, o „activitate” – că grozav ne mai place ca „ai noștri copii” să aibă activități!

Cititul e și-o stare; ca să te-apuci de-o carte, frumos se să te-așezi undeva, să lenevești puțin rupîndu-te de ce făceai și fără gînduri la ce mai ai de făcut după aia.

Numai că, dacă privim drept, copiii noștri nu-și văd capul de „activități”.

Și multe dintre ele li-s băgate pe gît ca să aibe părinții cu ce să se laude: Doamne-ferește să pomenești că „al tău copil” se bucură făcînd ceva simplu, cu drag… și mai ales ieftin!

Și cu la fel de multe-s otrăviți de „dascăli”: după ce-i cocoșează pe copii c-o cîrcă de teme, de lucrări și de fișe cotcodăcesc mirați că nu mai au chef, timp și resurse „să pună mîna pe-o carte”!

Dar, vaaai: ce bine, ce frumos, ce înălțător îi cititul!

anii ’90 XXII – librăria de la Dalles

Cît de tare și cosmopolit îmi suna, în copilărie, numele Sălii Dalles! Cu totul altfel decît puzderia de domnitori și eroi comuniști care confiscaseră majoritatea denumirilor publice.

Sala Dalles avea nu doar un nume – ci și un renume, așa cum ne spunea, cîndva, și Alexandru Dinu

După Revoluţie unul dintre vechii mei prieteni reuşise să-şi încropească o afacere ale cărei produse le vindea în sala Dalles de câteva ori pe an, când acolo se organiza un fel bazar al micilor meşteşugări, că altfel nu ştiu cum să-i spun. Când eram copil, de câte ori se întâmpla să fiu cu ai mei prin preajmă sălii intram să vedem expoziţiile respective. Prin ani, devenind un obicei, am continuat să fecventez sala. Pentru cei mai tineri, aflaţi că Sala Dalles devenise culmea artei plastice româneşti. Nota de distincţie, luxul chiar ce caracteriză o expunere acolo, erau de negăsit altundeva în oraş. O expoziţie la Dalles era visul oricărui pictor sau sculptor român. Expoziţiile de artă adunau un public numeros, şi cunoscători dar şi dornici de cunoaştere, artişti, critici, ziarişti. Adică erau evenimente culturale de seamă în viaţa oraşului, iar sala arăta aşa cum trebuie să arate un aşezământ ce găzduieşte asemenea evenimente culturale. Ce am găsit? Nimic din ce a fost. Ca mai tot ce înseamnă cultura românească după 1989, dintr-un stindard al artelor, sala a ajuns ca vai de ea, deşi sunt sigur că de s-ar mai expune lucrări de arta, din snobism şi dorinţa de etichetă, parveniţii Bucureştiului ar cumpăra exponatele fără să clipească, singura condiţie ar fi că numele „Dalles” să aibă greutatea necesară.

După Revoluție, cînd totul s-a „privatizat”, nici Sala Dalles nu putea rămîne mai presus. Tîrguri de mărțișoare, tîrguri de Crăciun; dar și prima librărie din Capitală care arăta cu totul și cu totul altfel: unde mirosea a carte frumoasă, a copertă lucioasă, a hîrtie bună, a cerneală de tipar de calitate.

Acum 25 de ani apărea „librăria de la Dalles”: mare, ticsită cu cărți și albume – nu cu lumînări și săpunuri cum ne-am obișnuit în zilele noastre. Librărie cum trebuie.

A fost un reper al Bucureștiului de sfîrșit de ani ’90!

… și a rămas o librărie unde merita cu adevărat să te-oprești multă vreme, pîn-acum patru ani, cînd s-a închis.

De-atunci locul este pustiu. Gol – vitrinele-s chioare și murdare, praful zici că trece-n stradă din ele. S-au mai ținut vreo cîteva „expoziții” de artă… și atît. Oamenii trec repede, întorcîndu-și privirea de la necurățenie și paragină; nu mai stă nimeni s-aștepte pe cineva la intrare, nu mai cască nimeni gura la ceva interesant.

Locu-i mort; cît de păcat să ai locuri moarte-n inima unui Oraș viu!

lista articolelor din seria anilor ’90

„Domnul Papuzek” se lansează azi la ora 11:30 la standul Editurii Arthur de la Bookfest

alt concurs cu Domnul Papuzek!

… știți deja – „Domnul Papuzek” se lansează sîmbătă, pe 2 Iunie, la Bookfest!

Ne vedem la ora 11:30 la standul Editurii Arthur.

Începem să ne obișnuim și cu personajele, și cu locurile.

Nu-i frumos să le vedem așternute pe-o hartă?

Ba da.

În plus, avem trei cărți de dat la Bookfest – trebuie doar să vreți una: comentați sau scrieți direct pe simplybucharest@outlook.com; mîine anunțăm cîștigătorii.

„Domnul Papuzek” e scris de Cornel Vlaiconi și ilustrat de Irina Motroc.

concurs!

Pe „Roata Mare”, un concurs-fulger cu Domnul Papuzek!

Citiți un fragment și răspundeți la o-ntrebare.

Cîștigați o carte.

Domnul Papuzek – o specie pe cale de apariție

Papuzek cel adevărat ne-a intrat pe fereastră acum vreo 14 ani. În câteva zile a devenit de-al casei. El a trecut peste spaima noului decor, noi peste cea a gripei aviare cu care începeau la vremea aceea toate jurnalele de știri. A fost botezat aproximativ după eticheta de la cutia de boabe. A învățat să fie parte din familie, a căpătat tabieturi, ba chiar dădea impresia că stă cu grija noastră. Îi plăcea să se sfătuiască în oglindă și avea o pasiune incontrolabilă pentru pătrunjel.

Domnul Papuzek cel din carte e la fel de meticulos și grijuliu, prezentabil și optimist. El lucrează în casa unor oameni, are familie, prieteni mai mult sau mai puțin simpatici dar întotdeauna săritori și ceva necazuri din cauza unui motan complice cu o bandă de hoți. Păsările și animalele își împart responsabilitățile într-o societate ce se împletește cu cea umană după reguli pe care oamenii nici nu le bănuiesc. Domnul Papuzek și prietenii săi au multe de rezolvat pentru a păstra tihna acestei lumi și pentru a fi împreună.

Cu fiecare pagină, ne dorim ca planurile lor să reușească, așa cum ne dorim în fiecare dimineață să avem o zi frumoasă.

„Domnul Papuzek” a fost scrisă în anul 2006. Timp de zece ani a rămas în stadiu de manuscris. În anul 2016 a fost trimisă editurii Arthur, ca propunere pentru concursul anual de literatură pentru copii, unde a câștigat premiul la categoria 8-14 ani.

Lansăm cartea sîmbătă, la „Bookfest” – Editura Arthur, ora 11:30.