despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Martorul de pe strada Paleologu

scris de Ando

(O posibilă definiţie) “…întâmplarea, adică sâmburele în jurul căruia se adună fructul” – Fănuş Neagu

De fiecare dată, constat cu uimire cum de se potrivesc şi se leagă unele întâmplări disparate în timp şi loc.

Aşa cu am mai spus, cutreier, de ani de zile, străzile şi străduţele cuprinse între Călăraşi, Calea Moşilor şi bulevardul Carol I. Mântuleasa, Popa Soare, Plantelor, Negustori, Sf. Ştefan… Nu ştiu dacă zona are un nume generic, unanim acceptat.Mai sus, la nord de bd.Carol I, de exemplu, pe hărţi apare scris: „cartierul armenesc”. O fi şi aria pomenită de mine inclusă aici? Revenim. N-a fost greu să observ, aşadar, pe strada Paleologu, pe clădirea de la nr. 3 , această placă comemorativă dedicată scriitorului Panait Istrati. Fireşte că şi am pozat-o, fiind un reper demn de luat în seamă.

Timpul a trecut şi iată că, la începutul acestui an, a apărut o nouă şi interesantă arhivă de fotografii: fototeca Azopan.

Bineînţeles că am tăbărât cu entuziasm pe şuvoiul de imagini şi, astfel, am dat de acest grupaj foarte interesant, din 1994.

Autorul imaginilor: Cristian Malide, cel care are, deja, locul său pe blogul nostru. Iată-l, deci, şi în postura de martor la pregătirea şi montarea acelei plăci comemorative despre care vorbeam la început. Rămâne să vedem dacă, după… un sfert de secol, el îşi mai aduce aminte cum a aflat şi/sau alte detalii despre această emoţionantă acţiune.

7 mașini vechi CX

de Ando, Bobocul și HM

Multă vreme am pîndit să-l văd fără prelată, dar răbdarea a meritat; iată un Citroën Méhari, în cinstea celui pozat de Adrian Crăciunescu

Dacă data trecută am văzut Simca 1307 – un hatchback mare, neinspirat și mai tern decît Renault 20/30, acuma să vedem și varianta berlină: Talbot Solara. Simca, Talbot – tot un drac; țineau de Chrysler la vremea aia.

Oldsmobile 88 a fost un model care s-a fabricat o-ntreagă jumătate de secol. Varianta Delta pe care-o admirăm e de pe la mijlocul anilor ’70:

N-am avut încă vreo Honda Civic; uite una din generația a patra de la mijlocul anilor ’80 – chiar momentul în care modelul evolua de la gama mică la cea mijlocie. Azi am ajuns la generația a zecea!

E deprimant cînd îți dai seama că mașini care – parcă acum doar cîțiva ani! – te făceau să le vrei, azi sînt doar niște căzături banale. Trist e, deci, acest Jeep Wrangler.

Ne delectăm cu niște „broaște”. Prima de la Cristian Malide; celelalte de la Iustin.

  

Tot VW, și tot „broaște” – dar pe dinăuntru, la motor: cîteva modele Transporter 2 vesele.

 

(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate – aici

Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie.

7 mașini vechi CIX

de Ando, Bobocul și HM

Un Wartburg 311 pitit prin buruiene deschide episodul 109. Să-i admirăm linia frumoasă și ce se mai întrevede din culorile pastelate…

O mașină pe care-am pîndit-o ceva vreme, ca s-o prindem mai dezgolită: VW 183, derivat din 181 – urmașul Kübelwagen-ului din Război.

 

O mică raritate tare dărăpănată: Austin Metro, o mașinuță care-a încercat să continue în anii ’80, cît putea, ceea ce avea bun modelul Mini. Pe zid, în spatele rablei, se ghicește urma unui îndemn electoral vechi.

Din aceeași familie – a mașinilor mici – iată și primul Ford Fiesta; cînd te gîndești c-au trecut peste 40 de ani de cînd a ieșit pe piață, îți dai seama c-a fost un model reușit.

Mai departe, o Alfa 75. Fie vorba-ntre noi, e cam urîțică, dar italienii, în anii ’80, au avut o pasă cam proastă; părerea mea.

Iată și o mașină ce se găsește într-o stare mai bună. E un Moskvici 2141.

Arată destul de bine pentru vremea sa – asta pentru că urmează linia modelului Simca 1307; fie vorba-ntre noi, față de linia groaznic de pătrățoasă a originalului, copia e chiar mai reușită. De ce nu s-or fi inspirat sovieticii, mai degrabă, de la Renault 20/30?

Pentru conformitate, Mihail Manea – în albumul său cu mașini de pe stradă – are și un astfel de 1307.

La final, din colecția lui Cristian Malide de pe Azopan, dibuirăm un autobuz TV pozat acum mai bine un sfert de veac.

(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate – aici

Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie.

Case căzute 294 – Str. Brăilița 2

de la Cristian Malide

„Turcul” împărățește-n Vitan de mai bine de 20 de ani. A-nceput cu o baracă, pe vremea cînd pîinea turcească era o alternativă la franzela cu care ne obișnuisem ani buni. Iată poze din 1997 cu coada din față. Cîte s-au schimbat de-atunci!

În timp, firma „Köksal” s-a extins și-n Berceni, plus c-o fabrică după Jilava. Aici, lîngă sediul Pompierilor, a ridicat și un bloculeț; de ceva vreme e-n renovare și arată cam în paragină.

mai multe despre Case căzute

7 mașini vechi CVIII

de Ando, Bobocul și HM

Începem și azi cu două bijuterii vechi din colecția lui Cristian Malide disponibilă pe Azopan: un Buick Skylark coupé – o noutate de-abia lansată în 1968, anul în care este creditată imaginea de pe Litoral…

… și-un Ford Mustang Fastback:

La o adică, dacă ne mîncă un pic curiozitatea, azi ne putem băga nasul oleacă și la scheletul mașinii ăsteia:

Ne-am mai bucurat să împrumutăm de la colegul nostru de vînătoare Mihail Manea cîte o mașină care ne făcea cu ochiul. O facem și acum, profitînd de ocazie ca să vă recomandăm noua adresă a albumului său foto cu mașini de pe stradă.

Am ales un alt Fiat 850 special; de fapt, mai degrabă este un Fiat 900 T, urmașul variantei „Familiare” din anii ’60 – s-a produs pînă la mijlocul anilor ’80, peste un deceniu după ce micuțul 850 simplu a fost scos din fabricație.

Mai departe, să vedem ce-am dibuit – cu ajutorul Bobocului – printre blocurile noastre. Ne-a plăcut la nebunie droașca asta de Renault 4, să știți.

Uite și-o rablă destul de rară pe la noi: Mitsubishi Lancer model ’91 – o japoneză fără înfloriturile inutile ale vremii.

 

Nu se făcea să lăsăm de-o parte și acest Rover 25, destul de reușit!

Ne bucurăm să vă putem arăta una din mașinuțele celebre ale industriei auto contemporane. Este un Peugeot 205, pe care l-am ales pentru modelul jenților atît de tipic pentru finalul de ani ’80.

Să nu uităm că Peugeot mai cochetase cu ideea unei mașini mai mici – citadine – și mai înainte; revedem cu ocazia asta un 104 tare drăgălaș.

(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate – aici

Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie.

demolarea Giuleștiului

O privire de pe Grant, de la Cristian Malide.

7 mașini vechi CVII

de Ando și HM

Sîntem la episodul 107! Ne bucurăm să-l începem cu două imagini bucureștene de-acum 45 de ani, pe care le avem de la Cristian Malide.

Vedem un Oldsmobile Toronado – splendidă linie americană! – din prima generație…

… dar și un Fiat X1/9, a cărui siluetă a rămas neschimbată, în timp; ce să-i mai adaugi?

Venim în zilele noastre, cu o grădină-ntreagă plină de rable obișnuite!

… și, fiindcă printre ele zărim și-o simplă Ladă, ne bucurăm să vă putem arăta și una în stare bună, îngrijită; și să lăudăm, odată-n plus, geniul italian care a reușit să deseneze o așa mașină echilibrată și frumoasă!

Că tot l-am luat pe Boboc cu drepturi depline în echipă, să-l lăsăm să se bucure de break-ul ăsta ruginit!

… urmînd ca noi să admirăm și versiunea originală ce pare a fi destinată exportului în Statele Unite.

Mai departe, să ne convingem cu ochii noștri care-s fazele decăderii mașinilor, folosindu-ne de cîteva Opeluri Ascona C:

Încheiem cu japoneza de azi: o Toyota Celica de final de serie; a șaptea generație.

(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate – aici

Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie.

prin fundături XXXII

de Ando și HM

O fundătură silită este – azi – strada Labirint. E greu să-ți imaginezi cît de lungă și sinuoasă era-n realitate; bine i se mai potrivea numele! Pe hărți vechi o mai găsim și sub numele mitropolitului Ghenadie Petrescu.

Ea a fost îndreptată înainte de ’90. Cristian Malide o știe prea bine, deoarece casa lui a fost demolată în 1988 pentru sistematizare. Așa s-a tăiat o arteră dreaptă între străzile Parfumului și Valeriu Braniște, flancată cu blocuri de patru etaje. Ea s-a botezat Matei Basarab și a devenit funcțională de-abia în 2011, cînd s-a demolat ultima proprietate ce-i bloca parcursul. Strada Labirint a devenit, săraca, o fundătură – capătul ei dinspre intersecția cu strada Parfumului e-nchis îndărătul noilor blocuri. Nici n-ai ce poza; e o tristețe.

Cum ar fi arătat azi strada Labirint, dacă n-ar fi fost înfundată? Vedem tot de la Cristian Malide.

Dac-am ajuns pe-aici, aruncăm o privire mai atentă-n zona dintre Calea Călărașilor și actualul bulevard al Unirii. Chiar din Călărași se face un covrig de stradă – Alexandru Sihleanu – care-i foarte, foarte frumoasă. Și-are și-o mică fundăturică.

Oleac’ mai-năuntru, din strada Profesor Iuliu Valaori cotește o intrare drăguță, străjuită de-un imobil excepțional. Armonia din restul intrării suferă în urma intervențiilor contemporane.

Ei, hai și mai adînc. Cum ar fi pe strada Anton Pann; și ea are intrarea ei!

prin fundături XV

de Ando și HM

Brambura, detem de-alte fundături. Taman ce văzurăm cum ridicarea Televiziunii Române a dus la închiderea unor străzi – mai mult sau mai puțin construite, dar proiectate – așa că ni-i la-ndemînă să traversăm și să vedem ce s-a petrecut prin cartierul Primăverii.

Întîi de toate, vedem două imagini de-acum aproape 55 de ani, luate în primăvara lui ’63 de tatăl lui Cristian Malide în timpul construcției blocurilor turn ce mărginesc parcul Floreasca:

Găsim în cartier strada Turgheniev – o fundătură care duce-nspre vilele de protocol ale conducerii Statului.

 

… din ea se mai fac două fundături mici – Dante Alighieri și Gogol; dacă privim hărțile ce-nfățișează situația din anii ’60, vedem că mai exista încă una, numită Romain Rolland; și nu asta-i singura schimbare:

Străzile Pușkin și Cehov traversau bulevardul Kalinin (actualul Eliade); Cehov, azi, nici măcar nu mai ajunge în bulevard – e doar o fundătură și ea.

Deloc nu-mi place zona asta: rămîne apăsătoare și închisă.

Să mergem în locuri mai vesele! Unde-i mai vesel ca-n Centrul Vechi?

… puzderie de ganguri puturoase, de curți lungi, de treceri – dar și o fundătură veritabilă: Soarelui.

Iată și fundătura Șantierului – se face din Munții Tatra, fostă Chișinău; are o ieșire îngustă-ngustă spre un gang ce dă-n Buzești:

… probabil că odinioară se unea cu dispăruta Tighina – după Război, Moraviei – care s-ar găsi azi pe unde-s blocurile mari ce bordează Piața Victoriei.

Mai vedem și Lemnea – fundătură ce-a păstrat numele locotenentului după care strada principală General Gheorghe Manu a fost numită mult timp. S-a mai numit și Simons.

O intrare pe lîngă tare-ai trece fără s-o bagi în seamă:

Se cheamă Luigi Cazzavillan – ca și strada din care dă – și-i fix în spatele frumoasei clădiri de pe colțul cu Știrbey-Vodă.

ce panoramă!

cu fotografia lui Cristian Malide

… uneori fotografului i se mai întîmplă ghidușia de a i se suprapune cadrele; dar cînd din asta iese o imagine nemaipomenită, nu face să se supere!

… Cît de genial a ieșit poza asta care te face să te gîndești la o pantă lină care se scoboară spre Herăstrău, lăsîndu-ți vederii o așa panoramă!

Îl găsiți pe Cristian Malide și aici.