despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Civilizație publică XXXIX – balcoane (partea a doua)

… a sosit vremea unei noi serii de balcoane – e vară, e plăcut să ieși oleac’ la aer. Sînt fotografiate de Cristian Nicolae ba pe Kogălniceanu, ba-n zona Colței – să le privim cu atenție, deci!

Zona Coltea  (12) Zona Coltea  (11) Zona Coltea  (10) Zona Coltea  (9) Zona Coltea  (2) Zona Coltea  (1) Str Gutenberg Radu Cristian - Sfintilor  (5) Radu Cristian - Sfintilor  (4) Radu Cristian - Sfintilor  (3) Radu Cristian - Sfintilor  (1) Bd KOGALNICEANU Bd KOGALNICEANU (8) Bd KOGALNICEANU (7) Bd KOGALNICEANU (6) Bd KOGALNICEANU (5) Bd KOGALNICEANU (2) Bd KOGALNICEANU (1)

lista episoadelor din seria Civilizaţie publică – aici

soluția magică!

primim de la Cristian Nicolae:

… Dr. Butoi vă poate primi acum.

Star & Cohn – urmarea!

… avem și-o urmare la continuarea poveștii – scrisă de același Valentin Lupu:

Fiind interesant de istoria magazinului din str. Sfinților 34, am continuat cercetările si am putut reconstitui câteva amânunte interesante.

Societatea Star & Cohn a fot înființata in anul 1920 de Hersch Bernard Staar (fiți atenți la corecta ortografie) si Avram Cohn. Societatea s-a desființat in anul 1927.

Adresa originala a fost Sfinților 34 după cum adeverește un extras de prelungire a activității din anul 1924. Aceste lucruri le-am găsit in Monitorul Oficial din acei ani.

Societatea s-a ocupat cu comerț de postavuri, stofe si croitorie, după Anuarul Socec.

La același sediu funcționa si un atelier de blanarie (Anuarul Socec  1930 Balkans, Cyprus, Egypt, Iraq, Lebanon, Palestine, Romania, Syria, Turkey Business Directory + Europe, image 735) condus de Abramovici Moritz. Firma apare in același anuar pana in 1936.

Începând din 1929 si pana in 1936 la aceeași adresa apare si firma “Arta Româneasca” a lui Benes Haim si Maier Solomon. Se ocupau probabil cu rame.

De curiozitate, aflăm din același „Anuar Socec al României Mari”, cîte blănării se aflau pe strada Sfinților – azi, Colței. La 1924 erau mai bine de 20, la numerele: 1, 11, 15, 19, 21, 27 și 4, 6, 10, 14, 16, 18, 20, 24, 34, 38, 44, 50, 52, 58, 76…

Încă o dată, îi mulțumim lui Valentin Lupu!

Case căzute 60 – Str. Constantin Aricescu 8

60 de episoade – sărbătorite cu o contribuție a lui Cristian Nicolae.

Iată o casă negustorească de pe strada C-tin Aricescu (cam la numărul 8), din înghesuita zonă a Dorobanțiului. Curînd, în locul ei va fi altceva. Păcat de frumosul balcon cu blazon, care-i tare probabil să se piardă…

mai multe despre Case căzute

Star & Cohn – continuarea!

… cu bucurie primim de la Valentin Lupu informația lipsă despre Star & Cohn”!

Unde? În „Anuarul Socec al României Mari”!

La pagina 323 din volumul întîi al ediției 1925-26, Star și Cohn se găseau la numărul 34:

La acea dată, strada Colței de azi încă se numea Sfinților (se vede și pe planul maiorului Pântea din ’23).

Ce făceau „Star & Cohn”? Erau, posibil, blănari – fiindcă multe blănării se găseau în acea zonă?

Poate o să aflăm: deocamdată, cu ajutorul cititorilor, am mai făcut un pas în deslușirea istoriei acestei clădiri.

Încă o dată, îi mulțumim lui Valentin Lupu!

Star & Cohn

Totu-a-nceput cu patru imagini pe care mi le-a trimis Cristian Nicolae. Sunt fotografiate un rînd de case negustorești de pe strada Colței:

Nu-s mai neîngrijite și mai ruinate ca altele; le-ai putea băga în serialul cu case căzute… și parcă nu-ți vine. Ce-au, ele, așa special de o să scriem acuma despre ele?

Asta:

Casa de la numărul 24 are un fronton pe care-i săpat, frumos, în tencuiala trainică, numele negustorilor: „Star & Cohn”. Nu e o datare precisă a momentului la care acești doi evrei țineau prăvălia deschisă. Și – oare – ce prăvălie să fie fost? Cine poate ști? Și-i, oare, sigur că firma datează de la construcția casei? Dacă-i mai recentă?

Se cădea să aflăm oleacă mai multe. De pildă, casa pare-a fi din 1890: deci asta-i un fapt.

Fiindcă nu știam cînd a ființat „Star & Cohn”, mă dusei la cărțile de telefoane de la sfîrșitul anilor ’30, cărți care nu o dată m-au ajutat să dibui fapte și oameni din vremurile duse… Ghinon! Nici un Star și nici un Cohn nu figurau pe nicăieri pe strada Colței.

M-am dus la alte izvoade, mai vechi – „Anuarul Bucurescilor” pe 1904, scos de Carol Gobl nu m-a dumirit, la o primă frunzăreală. De-abia ediția din 1906 părea că-ncepe să m-ajute. Pe Colței, la numărul 24, figurau mai multe mici afaceri – croitorii bărbătești, corsete și umbrele – ultimele două mergeau mînă-n mînă:

… părea că se brodesc lucrurile bine, pînă cînd mi-am adus aminte din ce an compilam eu, senin, informațiile. Păi, la vremea aia-anume, strada Colței era… alta! Aveam bulevardul Colței, care-i azi Lascăr Catargiul, și – naiba să mai priceapă! – o stradă a Colței, care trecea, cum ar veni, dintre Universitate înspre Sfîntu-Gheorghe: largul bulevard de azi I. C. Brătianu încă nu era tăiat, Turnul Colței încă mai era-n picioare

Păi, strada Colței de-acum era, la-nceput de secol, Sfinților! Muncisem degeaba-

M-am întors la terfeloage; dar nici așa n-am dibuit decît un atelier de blănărie pe locul lui „Star & Cohn”…

Cîine surd la vînătoare – cine-mi poate garanta că numerele poștale de-atuncea sunt aceleași cu cele de azi? În orișice caz, de „Star & Cohn” n-am dat nicăieri, așa că m-am gîndit să las lucrurile să fie deslușite de altcineva, care vreodată o avea și mai mult chef și mai multă stăruință – și desigur, mai multe resurse…

Mai bine m-aș fi gîndit de ce n-am ridicat eu ochii pîn-acum, să văd firma? Doar pe-aici am tooot trecut – într-o vreme, chiar zilnic…

Ba chiar m-am folosit de istoria măcelărimii bucureștene din mahalaua Scaunelor pentru a-i da o lecție de istorie, la.. botu’ calului, lu’ fii-mea.

Dar am văzut ceva deosebit pe-aici, măcar? Ando a fost mai harnic ca mine; Freesys, la fel – eu m-am uitat mai mult la mizerii, gunoaie și drumurile desfundate… Nici nu m-a mișcat demolarea vechii policlinici a Colței – clădire imundă, colcăind și puțind de șobolani…

… cînd cauți lucruri desperecheate pe internet, e firesc să-ți zboare mintea și la alte năzbîtii. Străzile de țară de-aici m-au dus cu gîndul la proiectul lui Mihai Turcu, cel cu harta drumurilor cu piatră cubică din țara noastră. Străzile adiacente Colței nu-s trecute pe harta lui, și nici – din ce văd eu, baleind pe hartă – mica alee din partea sudică a Sălii Palatului, dar nici Academiei, dar nici fosta Ministerului (azi Popișteanu) din coasta fostului C.C.

Gîndul la fostul Comitet Central m-a dus la un interviu cu șeful Securității Statului de pe vremea… C.C.-ului. Într-un interviu recent acordat presei scrise – despre zilele Revoluției – povestea că se afla „pe strada Wilson”; tare m-a frapat cum fosila asta comunistă a folosit numele interbelic al străzii acesteia. Pe vremea cînd era el mare și tare, strada se numea Onești, iar azi Dem. I. Dobrescu. Să trecem… și să revenim de unde-am pornit.

După cum vedeți, nici pe Star și nici pe Cohn n-am reușit să-i scot, din vreo pălărie de scamator istoric; dar – pornind de la un rînd de imagini – m-am plimbat, cu piciorul și cu mintea, prin ani și ani, din amintiri în amintiri, de la un ghid stradal la altul; și m-am pomenit scriindu-vă și vouă articolul ăsta, ca să vedeți că, și cînd nu găsești ce-ai căutat, tot nu te-ntorci cu traista goală acasă…

Civilizație publică XXXIX – balcoane

Balconul! Celebrul balcon – de la Romeo și Julieta la Ion Teleagă, de la butoiul cu murături la termopan.

Amărîtă bucată de arhitectură, ca să zic așa; inițial a fost gîndit să înfrumusețeze o clădire și să-i lase locuitorul să admire lumea, de la înălțime, dar a ajuns să fie numai și numai loc de pus boscîrțe – o extindere a debaralei, în cel mai bun caz.

O să vedem balcoane și balconașe dintr-acelea cum nu se mai fac astăzi, și o să le vedem în imaginile primite de la doi prieteni ai orașului nostru.

Ce să zic? Trag nădejde să vă placă, să vă convingă că nu-i o pierdere să ridicați și voi din cînd în cînd ochii și să vedeți lucruri frumoase – fie ele din beton, lemn ori fier lucrat cu drag și pricepere. Unele stau să cadă, unele-s pline cu flori, unele au mîțe ce dorm – nu noi, ci voi trebuie să le găsiți cu privirea și să vă dați seama ce-i pe deasupra capetelor noastre.

Vom începe cu cele primite de la Cristian Nicolae, care nu se află la prima contribuție la articolele noastre, și căruia-i mulțumim din nou.

Mai apoi, vom vedea bogată colecție primită de la Alexandru Bodea

Pe Alexandru Bodea il puteti citi si pe blogul sau.

lista episoadelor din seria Civilizaţie publică – aici