Cu toţii am trecut prin asta. Ne-am pus gresie, am schimbat caloriferele, am înlocuit instalaţiile, am tencuit. Am urcat saci de ciment pe scări şi am coborît saci de moloz. Am cunoscut mari meşteri şi mari meseriaşi; le-am cumpărat navete de bere, şi-am făcut curat după ei.

Poţi să-i întîlneşti pe meseriaşii ăştia – instalatori, electricieni, faianţari, zugravi – făcîndu-şi cumpărăturile într-un anume loc.

La magazinul Ebicom.

Să mergi acolo pe la nouă jumate-zece dimineaţa e ca şi cum ai intra într-o altă lume. Magazinul e mare, cu etaj, şi e burduşit cu scule, piese, saci, cutii, şuruburi, robineţi, ţevi, vopsele, trafaleţi, profile – Doamne, ce nu e acolo! Intri şi sînt vreo 5-6 vînzatori, şi încerci să te apropii de unul, dar nu poţi. Costică e-n faţa ta şi are nevoie de un racord de 3/4, de 10 dibluri de 8 cu capul îngropat, de un profil cedeu, de un creion de tîmplărie, de o pînză şi să schimbe doi robineţi pe care i-a luat ieri greşit. Lîngă tine e Marinică, care are o listă cu vreo 20 de articole, şi lîngă Marinică e omul la care lucrează Marinică – şi care vrea să vadă cît costă fiecare articol din cele 20 şi dacă nu se poate înlocui cu ceva mai ieftin. Peste tine se înghesuie Nea Nelu, care urlă că vrea doar trei saci de CM9 şi atît, vînzătorii aleargă-n toate părţile şi strigă la cei din depozit să scoată afară sacii cu pricina, zece plăci de rigips şi un palet de scîrţ, şi te simţi de parcă eşti la bursă, cu toată agitaţia şi vacarmul de-acolo.

Aşa e la Ebicom dimineaţa. E-un magazin grozav; chiar au de toate şi se pricep să vîndă. Îl găsiţi pe şoseaua Sălaj, undeva între Ferentari şi fabrica de pîine. Fireşte că mai sînt destule alte magazine bune în oraş; fireşte că poţi să cumperi din Brico, Praktiker sau Hornbach (foarte bun serviciul cu clienţii în ultimul!) – dar la Ebicom chiar trăieşti experienţa cumpărăturii!

Am văzut şi ceva care m-a pus pe gînduri. Se zice că meşterii noştri, cînd n-au o altă soluţie de reparat ceva, folosesc o sîrmă; totuşi n-am văzut pe nimeni cumpărînd nici măcar un căpeţel de sîrmă, de nicăieri. Cred că, dacă vrei să fii meşter adevărat, trebuie să ştii – în primul rînd! – de unde să iei sîrma aceea celebră, cînd ai nevoie de ea: s-o desfaci dintr-un gard, s-o pescuieşti dintr-o rigolă, s-o rupi dintr-o altă sîrmă lăsată de alt meseriaş…