despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

pe vremea asta

pe vremea asta

Materiale de istorie și muzeografie

Sînt vremuri cînd și cel mai harnic om n-are ce face. Zile ploioase, vîtoase… dup-amieze dogoritoare… seri reci, urîcioase…

Cînd eram mic, ai mei aveau, ca să zic așa, două biblioteci: într-una țineau, firește, toate cărțile bune – multe, îngrijite – și-n cealaltă ajungeau almanahurile, revistele, broșurile – vrafuri de tipărituri colorate, vesele, atrăgătoare, din care mereu altceva interesant ieșea la iveală: cum să nu-ți placă mai mult biblioteca cealaltă?

Și azi răsfoim cu lăcomie, prin arhive și depozite digitale, colecțiile disponibile ale periodicelor, nu?

Printre alte atîtea activități, Muzeul Municipiului București se-ndeletnicește cu publicarea revistei „Materiale de istorie și muzeografie” – din colecția ei, ce se-ntinde cu firești pauze între anii 1964 și 2017, sigur-sigur găsiți ceva care să vă umple cu folos zilele-n care n-aveți ce face.

pe vremea asta

pe vremea asta

… chiar un episod duminical bine garnisit; se pare c-am fost mereu harnici… pe vremea asta!

Păi, să citim! O mică istorie a loteriei, scoasă din presa vremii: prima partea doua partea treia parte

Merge și-oleacă de sport… ori mai degrabă pronsport: prima parte • a doua parte

Tot din ziare vechi: deschiderea din 1988 a prelungirii bulevardului Dacia • o colecție de reclame în rime • cîteva ecouri slabe ale înspăimîntătorului caz Rîmaru din 1970 • planuri și proiecte pentru Capitală, apărute după Cutremur

De prin preumblări prin prezent și trecut: magazine bucureștene căzute-n uitare după Revoluție • punctul termic • mereu un oraș aglomerat • pe sub arcade și coloane • la Grozăvești, în februarie 1954 • pe Calea Călărașilor • după Leon Vodă • realități și previziuni pe vechea Cale a Rahovei • cîțiva lei din București

Din nou, vorbe și gînduri: despre transportul public • despre chestiuni patrimoniale • despre sărăcirea sortimentului de prăjituri • despre ce-și poate cumpăra seara, la repezeală, pofticiosul • despre cei care n-au

pe vremea asta

Ce avem azi?

Păi, avem fotografiile de la Adrian Mureșan în care vedem cum era cartierul Izvor-Mihai Vodă. (partea întîipartea a douapartea a treiapartea a patra)

Ne-ntrebăm cum ar fi fost dacă sistematizarea plănuită înainte de Război ar fi fost dusă la capăt. A – și cum vizitam Capitala pe vremea aceea?

Ne-ntristăm cînd vedem că nu mai știm să construim o copertină de Doamne-ajută.

Ne plimbăm pe bulevardele centrale și ne dăm cu părerea: cum le putem face mai frumoase și mai plăcute?

Ne aducem aminte cît de multe a stricat sărăcia din anii ’90.

Ne dăm seama cum condițiile de călătorie nu s-au schimbat în bine. Și de ce gratuitățile acordate pensionarilor nu-s un lucru rău.

ăia care nu.

Faptul că beștelim Primăria nu ne scutește să fim cetățeni buni: ba chiar ne obligă.

Mai mult: încercăm să fim și cetățeni folositori.

Și pentru ca folosul ăsta să fie complet și plăcut, înțelegem că nu-i nimenea obligat să-l înghită.

Sîntem, fără îndoială, parte din ceea ce numim „societatea civilă”.

Așa cum ne place – de fapt, nu; nouă nu ne place – să înfățișăm problemele și disfuncționalitățile administrației, tot așa trebuie să ne purtăm cu ceea ce greșim noi, societatea civilă.

Greșim. Ne-am luat mîna de pe București, nu ne preocupăm de el, nu-l înțelegem.

Cît l-a condus Firea, am privit orașul cu ură, dispreț și dezinteres, de parcă al ei era – și nu al nostru.

Acum, că-l conduce Dan, nu ne-am schimbat optica: fiindcă nu ne place cum comunică și n-avem încredere în el și-n ceilalți oameni cu care vrea să lucreze, ne proiectăm dezamăgirile – din nou! – asupra Bucureștiului.

Noi: societatea civilă, adică oameni și entități ce influențăm pe alții.

Noi: societatea civilă, adică ăia care nu mergem cu tramvaiul, nu mergem pe jos, nu ne băgăm printre oameni și n-am mai avut nici un proiect, nici un plan, nici o inițiativă civică.

Nu sîntem de folos nimănui dacă ne facem, separat, societățile noastre, în care ne purtăm ca niște useri, ca niște clienți. Nu sîntem de folos nimănui dacă din deșteptăciunea noastră Capitala nu e mai bună.

pe vremea asta

… cîteva amintiri pentru ziua de azi – mare zi, fiindcă-i cea a dragei noastre Uniri!

pe urmele „Rumänischer Lloyd”

înțelesuri din pozele lui Iliaș Duțescu

drumul lui Matty, de la mic la mare caricaturist

dube „teveu” în presa vremii

cîteva felinare

ne scriu domnii pădurari

pe vremea asta

Blocuri care, la căderea comunismului, n-apucaseră să fie terminate

O plimbare de dimineață prin R. F. G.

Cîteva considerații despre familia contemporană

Pe unde nu mai merg tramvaiele

Prin presa vremii, despre transportul public bucureștean… despre transportul de noapte… și o colecție de caricaturi din seria Una pe zi despre viața călătorilor.

O istorie a Muzeului Militar… tot din presa vremii

De ce nu ne mai trimetem copiii la cumpărături

De ce n-au casele numere

De pe ziduri: adunateamestecate… și iar adunate!

Iarna, la geam

Vedem cum a fost la viscolul din 1954 – și avem și-o completare,

Semafoarele cu buton, o idee aplicată prost și cu dispreț pentru pietoni

O (triplă) recomandare

scris de Ando

Neobosit iscoditor, Reptilianul a adăugat blogului său trei articole care nu trebuie ratate de iubitorii Bucureştiului: spectaculoasa sală de cinema Trianon-Bucureşti cu ale sale două balcoane, apoi o suită de imagini cu interioare din clădirea Institului de Chimie Almentara de la Băneasa, aia de unde i s-a tras pârnaia lui Dan Voiculescu şi, la început de an, fotografii deosebite cu fosta fabrică de trasuri Rieber de pe str. Romulus.

Fotografii preluate de pe: reptilianul.ro