despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Adio, cremșnit!

Mă tem că s-a pierdut tradiția și știința de-a produce amărîtul de cremșnit în cofetărie.

Ultimul loc bucureștean care-l făcea era „Casandra” din Romană. Nu-l mai face.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

trebuie s-o spui

Uneori, din păcate, nici tradiția nu-i de-ajuns: chiar și cofetării vechi, fără prihană, mai lasă pe ici-colo garda jos, de te pomenești mestecînd lung vreo prăjitură și bombănind…

Și uite-așa, o concesie azi, alta mîine; iar poimîine îți dai seama că nu mai știi să faci prăjitura așa cum trebuie și cum era odată.

Și, ca s-o dregi, te faci că „îmbunătățești”, „adaugi”… și chiar pierzi orice legătură cu tradiția.

… se mai face – pe undeva – un amărît de cremșnit bine?

Cremeșul, așa de banal…

Ei bine. Singura cofetărie din București care face cremșnit bine este aceea care făcea și acum 20 de ani, și acum 30 de ani, și acum 40 de ani cremșnit bine: cofetăria „Casandra” din Romană.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

din zbor

Cofetăria din Romană – cea care a străbătut anii sub numele de Polar, Vînătorul, Sanda, Kremschnitte & Kaffe și Casandra – este, zilele astea, în renovare; se redeschide acuș-acuș.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

din zbor

cofetăria veche din Romană nu se mai cheamă Kremschnitte, ci Casandra. E – și azi – o cofetărie bună, dar mult prea scumpă; îmi pare rău pentru ea.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

cofetăria veche din Romană

… habar n-am cum îi zicea pe timpuri. Era o cofetărie bună şi mare – se-ntindea la parterul blocului construit prin anii 60 în Romană, în dreptul staţiei de metrou (în stînga bloculului Leonida, cel cu OTV-ul sus şi KFC-ul jos.)

Ţiu minte cofetăria aia. Făcea de toate – prăjituri, pateuri, bomboane; toate bune. Acolo am mîncat prima dată cremşnit – şi bun mai era!

După Revoluţie, încetul cu încetul, spaţiul cofetăriei s-a micşorat; s-au deschis alte magazine pe-acolo. Vă spun drept, am şi uitat că fusese o cofetărie cîndva.

Pînă cînd am văzut firma asta:  Kremschnitte & Kaffee – şi-am intrat.

Da! E aceeaşi cofetărie veche, de dintotdeauna! Dreptu-i că s-a restrîns, că spaţiu-i tare puchinos, dar tot e loc de cîteva mese. E aceeaşi cofetărie veche – cu prăjituri de-ţi lingi deştele, cu pateurile delicioase, cu plăcinta cu carne (n-am încercat-o, dar arăta bine!) cu bomboane, şi – bun-înţeles – cu cremşnit.

Să fiu cinstit, bucata de cremşnit ar putea fi mai mare şi prăjiturile cu un leu mai ieftine; dar faptul că am mai regăsit un loc din Bucureşti unde cofetăria veche s-a păstrat – asta e de nepreţuit!

Firma o fi ea pe nemţeşte, dar înăuntru totul e pe româneşte – şi într-un sens bun.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos