despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul
|
Norocos, am vreo patru magazine „Lidl” în preajmă. Ajung pe la fiecare după cum mi-e-n drum, fără preferințe: cel mult știu că-ncolo e mai aglomerat, încoace se mocăie la case, dincolo-i mai sărăcie, dincoace-i mai curat – mărunțișuri.
E firesc să fie diferențe-ntre magazine: sînt date și de oamenii cărora li se adresează, nu doar de configurația spațiului comercial în sine.
Nu-i firesc să se-ajungă la diferențe de mărfuri, însă. Nu-i bine cînd trebuie să mergi în mai multe magazine „Lidl”, pentru că nu știi în care o să găsești un produs anume – și nu ceva rar ori sezonier, ci ceva comun.
E ridicol cum, aflîndu-ne în era „smart”, digitală, în care – cică – putem automatiza și îmbunătăți orice proces, ne lovim de opacitatea fizică a proceselor; totul traducîndu-se, în cele din urmă, în timp pierdut și stres pentru client.
De ce, cînd cineva cumpără țigări din magazinele „Mega Image”, vînzătorul de la casă trebuie să comunice paznicului – prin cască ori peste capul clientului – ce și cîte pachete a cumpărat? La ce folos, mai apoi, ca paznicul să noteze într-o terfeloagă țigările?
De ce, atunci cînd vînzătorul greșește scanarea unui produs, trebuie să aștepte toată lumea ca să vină (de cele mai multe ori din fundul magazinului) un șefuleț ori același paznic care să poată aproba îndreptarea greșelii în casa de marcat?
Treaba de mai sus se aplică și la „Lidl”, unde te mai întîlnești și cu altă minunăție: dacă se-ntîmplă să plătești c-o bancnotă mare, de 2 sau 5 milioane, casierul trebuie s-o fluture-n văzul tuturor, ca s-o vadă colegul de la casa principală… și restul oamenilor din magazin.
Cu siguranță că putem înțelege că magazinelor le este mai convenabil să recurgă la toate nivelurile astea suplimentare de control, dar pentru client însemnează că i se fură din timp și că e disconsiderat.
Cum ar veni, echivalentul privat al celebrului „dosar cu șină” pe care l-ar cere Statul.
Doar că cu Statul n-avem de-a face de două ori pe zi, nu-i așa?
Din sortimentul recent al îndrăgitelor magazine „Lidl”, ditai conserva asta de giveci!
Dacă mai călești cîteva cuburi de carne, fierbi vreo doi cartofi și arunci o mînă de mazăre, te pomenești cu-n adevărat ghiveci-ghiveci de zile mari… fără osteneală.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
Lidl a renunțat de tot la ideea de-a vinde burgeri gata făcuți și calzi. Oricum se găseau doar în cîteva magazine, dar e mare păcat: nu erau răi și nici scumpi.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
Cînd cea mai mare parte a sortimentului vîndut e sub marcă proprie, magazinul se poate trezi prizonierul unei situații neplăcute.
Din cine știe ce motiv, unele din produse nu ajung să fie livrate ori – mai rău – chiar nu sînt fabricate; durează pînă magazinul se hotărăște dacă înlocuiește produsele astea cu altele „generice”, ori le fabrică altundeva!
Oricum ar fi, clientul nu vede altceva decît că raftul e gol: și e nevoit să plece acasă bombănind.
Unde altundeva vedem asta mai clar decît în magazinele „Lidl”?
Mult noroc să găsești banalii detergenți de vase marcă proprie: lipsesc ambelele sortimente de cel puțin două luni de zile. Odorizantele spray de cameră nu mai sînt. O bucată de vreme nu s-a găsit soluția de desfundat țevi. De curînd au dispărut pînă și brichetele.
Produse bune – mai ieftine decît echivalentul lor vîndut sub alte mărci – pe care cumpărătorul nu le mai găsește deloc.
N-am prea mai frecventat „grillul” de la Kaufland, așa că habar n-am de cînd s-au mărit așa de mult prețurile. Porția de mici e șapte lei, ceafa a ajuns nouă; și puii prăjiți s-au scumpit cu vreo doi lei. Sînt bani în plus. Scump!
La mai bine de un an de la apariția burgerilor gata făcuți și vînduți calzi, „Lidl” continuă să nu-i aibă decît ici-colea: nu-n toate magazinele. La mine-n zonă nu se găsesc decît pe strada Doina; nici pe Teiuș, nici pe Sebastian, nici pe Rahova. Aiurea!
Încheiem c-o altă recomandare de cartier: un local absolut onorabil, pe Năsăud, lîngă complex; firește, e vorba despre „Nussdorf”, care face mîncare bună și livrează iute acasă. Bravo!
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
• „Pikandy Plus” de pe Sebastian a renunțat la partea de servire la mese – îi ia locul o măcelărie. Pizzeria rămîne-n funcțiune: livrează acasă.
• Avem înc-un „Lidl” în Rahova, la cîțiva pași de cel de pe Năsăud (dar ce, n-avem tot aici două „Kauflanduri” la două stații distanță unul de cel’lalt?). E chiar pe Calea Rahovei, imediat după „Electromagnetica” și o să ia clienții care n-au răbdare să ocolească și să se-mpotmolească prin „Vulcan”. Următorul magazin cu care „Lidl” chiar o să-mpînzească sectorul va deservi zona periferică Sălaj-Humulești.
• S-a deschis și cofetăria „Victoria” de peste drum de Piața 1 Mai: bună, da’ scumpă, nenică!
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
Fără urmă de îndoială, montarea acestor limitatoare de viteză-n parcările magazinelor „Lidl” va duce la stîrpirea periculoaselor curse de cărucioare.
Faptul că pentru restul cumpărătorilor de bună-credință este cumplit de greu să treacă cu roțile mititele ale cărucioarelor peste obstacole e un preț mic de plătit.
La Lidl, lîngă galantarele brutăriei, și-au făcut loc și burgeri gata făcuți; ambalați și calzi.
… de pui, de vită; pe lîngă ei, și ceva nuggets.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
Se-ntîmplă în Lidl și-n Kaufland: cam de două săptămîni au început să dispară sacoșele de plastic pe care le cumperi de la case. La-nceput au dispărut cele mai mari și mai trainice, apoi s-au epuizat și cele mai mici și mai proaste.
Nu mai găsești decît sacoșe de hîrtie – unde sînt, adică-n Kaufland, că Lidl nu are – și dintr-acele scumpe-scumpe, din rafie. La Lidl, la o adică, poți primi de la casieră o pungă subțire transparentă gratis, dar trebuie s-o ceri.
E o bîlbă logistică pe undeva – ba chiar una mare – dar de unde să știm noi?
… nouă nu ne spune nimeni nimica niciodată.
Deci, luăm plasă! De-acasă.
(estimp, sacoșele de plastic de la Mega Image au ajuns să fie chiar rezistente)
|
articolele noastre sînt preluate și de:
|
comentarii