despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

7 mașini vechi CXIX

de Ando, Bobocul și HM

Episodul 119, săracul, e deschis de urîțenia asta de Chevrolet Niva – o struțocămilă rusească ce s-ar fi dorit un soi de modernizare a celebrei Lăzi cu-același nume.

Poate era mai frumos să-ncepem cu Volvo-ul 142 ăsta bleu? – nu știm.

Da-i sigur, oricum, că Subaru‘ ăsta Legacy nu merita onoarea asta, chit că nu-i de lepădat.

Cîteva poze de la Dragoş Bora, așa… în doi timpi.

Ne-aducem aminte de o mașinuță englezească – MG F.

Rămînem cît mai jos, așa cum stă bine oricărei mașini sport – cu pozele de la de la Romanian Carspots.

(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate – aici

Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie.

„carsharing”: parte a problemei

Da, frumos, bun, util, aplecat spre client; greu să poți zice ceva rău despre „Citylink”.

Că are o bubă, totuși, e firesc, întrucît n-are cum să fie perfect. Mai precis, n-are cum să fie mai bun decît existența noastră împreună bucureșteană, de care este legat.

Ca oricărui serviciu de „sharing”, îi cerem să ne fie accesibil; dacă nu le preț și condiții, măcar la ușurința de-a ajunge să ne folosim de el. Asta-i partea lui de înțelegere, cum s-ar zice.

Da’ cum să fie accesibil, dacă cei mai mulți dintre utilizatori n-au unde să înapoieze mașina? Nu-i complicat atunci cînd faci o cursă dinspre cartier spre centru, ci invers.

… căci parcare se găsește mai degrabă în inima orașului decît spre periferie: cartierele sînt rezidențiale, însemnînd nu altceva decît că-n ele fiecare loc de parcare este, dacă nu închiriat de la primărie, măcar luat de cineva care-l iubește și urmărește ca pe cel mai scump odor.

Știe bucureșteanul prea bine: cînd pleacă o mașină din parcare, imediat se ițește de după vreo perdea o moacă curioasă; și două minute mai tîrziu – fuguța-fuguța – coboară din bloc un cetățean cu geaca aruncată peste pijama care-și aduce mașina lui acolo.

E ca-n scaunele muzicale – te-ai ridicat, rămîi în picioare cîteva ture.

Avîntul idiot al primarilor de sector pe care-i dă hărnicia afară din casă a făcut ca în cea mai mare parte a cartierelor toate locurile de parcare să fie închiriate locuitorilor, ajungîndu-se ca vizitatorii să nu mai poată veni cu mașina pe nicăieri, să nu mai aibă acces la obiectivele publice de interes și la parcurile mari.

În așa condiții, unde să-ți lași mașina închiriată cu care-ai venit din centru?

Deocamdată, „Citylink”. nu-i o soluție de mobilitate, nu-i nici o minune care – prin folosirea ei – să scoată din trafic un număr de mașini personale. E vorba doar 150 de mașini parcate în plus.

7 mașini vechi CXVIII

de Ando, Bobocul și HM

Se fac nouă ani de cînd am început seria rablelor și sîntem la episodul 118. Nu ne putem lăuda că marcăm aniversarea cu cine știe ce mașini nemaipomenite, dar n-au intrat zilele-n sac. Ia să vedem ce-avem acuma.

Un Opel Admiral… sau ce-a mai rămas din el. Opelurile „mari” erau botezate Kapitän, Admiral și Diplomat pînă-n anii ’70.

Un Opel Senator (fratele mai mare al Rekordului); după schimbarea numelor din anii ’80-90 (Kadett în Astra, Ascona în Vectra și Rekord în Omega) Senatorul a mai rămas puțin în nomenclator.

Vedem și Omega, chiar în două variante.

 

Cam de-același gabarit și cam efemer cel puțin în Europa, Fordul Taurus:

Cîteva Audi-uri, pe care le luăm de la mic la mare; Quattro, 80, 100.

   

Mare: și-un Jaguar.

… și și mai mare – un Caddillac.

(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate – aici

Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie.

„Citylink”

Dacă nu prea a făcut gaură-n cer cu serviciul de-nchiriat biciclete, „Citylink” a trecut de la două la patru roți.

150 de mașinuțe-n tot Bucureștiul – sprințare, automate și hibride gata să fie folosite.

Principiul îl știți: instalezi aplicația, faci cont și… te folosești de mașină, care se descuie și se-ncuie din telefon; mașina o iei de unde-o lasă cel ce-a folosit-o înainte și-o lași… cam unde ai chef, că așa-i obiceiul.

A – și plătești; dar la sfîrșit.

Totul e simplu: mai ales că, după ninsoare, chiar ai toate șansele să găsești mașina curățată de zăpadă; cineva se ocupă de-asta.

O idee bună? Zic că da. De folos? Nu văd de ce nu. Merită? Dacă nu merită, nu folosești, și gata.

Doar faptul că ai alternative și că există ușurință și flexibilitate în folosirea acestor alternative e uriaș!

Stăm bine.

7 mașini vechi CXVII

de Ando, Bobocul și HM

E episodul 117 și-ncepem un nou an. Ce-am mai găsit? Uite un Chevrolet Chevette (nu demult, am avut același model, dar de la Vauxhall)

… un Mustang deșelat:

După aproape 9 ani de căutări, ne bucurăm să fim… găsiți. Și să găsească și alții mașini pentru noi. Două frumoase BMW de la Romanian Carspots.

… și trei Opeluri Rekord (seriile C și D) de la Abandoned Cars of Romania.

 

Ușurel, spre mașinile vechi „de toate zilele”- trei Trăbănței în trei… stadii.

Tot trei, tot în trei stadii – trei Škodițe 120L:

  

… și-o Ladă într-un studiu foto al lui Dragoş Bora

(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate – aici

Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie.

scumpiri la vulcanizare

Mulți, mulți ani – cam de la introducerea obligativității caucicurilor de iarnă – schimbul sezonier de anvelope a stat cam la aceleași prețuri.

Așa, mai pe la periferie – unde-ți urcă mașina pe cric la marginea străzii – era 50, hai 60 de lei.

În vulcanizările mai pricopsite, vreo 80; dar nu mai mult.

Însă din toamna asta nu prea mai găsești – nici prin dosurile mărginașe! – să-ți pui cauciucurile sub 80 de lei.

Creșterea-i uriașă la vulcanizările mai „profi”, unde prețul trece chiar și 150 de lei. Și nu cred că la primăvară o să fie mai ieftin, mă-nțelegeți.

Sigur, fiecare lucru, fiecare serviciu cu prețul său; și prețul tre’ să fie ăla corectu’.

Doar că de scumpirea asta – de care, vorba aia, se lovește tot omu’ – nu s-a vorbit pe nicăieri.

7 mașini vechi CXVI

de Ando, Bobocul și HM

E Crăciunul – înseamnă că primim cadouri, nu? Primim!

… primim de la Dragoş Bora, o Mobră vrednică: stopurile-s model vechi, numărul de înmatriculare „spadă” de pe aripă…

… și – fiindc-avem și noi hambarele noastre, cum se zice – un Volvo Amazon.

… primim de la Adrian Crăciunescu o colecție de Renault 12 Toros – Dacia 1300 turcească, fabricată mai bine decît a noastră:

… și ne delectăm cu încă două Dacii autohtone bine păstrate!

Dintr-atîtea cadouri găsite, unul căruia i-am rătăcit eticheta. Na, c-am uitat cine ne trimise Lăstunul ăsta tare bine-ngrijit!

Din Constanța, o urîtanie de Cadillac Seville… cu bretele.

Rămase-ntr-o curticică, cîteva dube de transport valori.

… și-un Hummer – din prima serie.

(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate – aici

Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie.

7 mașini vechi CXV

de Ando, Bobocul și HM

Frumoasă deschidere pentru episodul 115: un Imeseu rablagit, dar… cinstit; o bucurie să-i dai roată. L-a găsit Mihail Manea, a cărui colecție de trofee e de invidiat. Mare deosebire față de Imeseurile „militare” – astea „civile” au fost mașinile care-au bătut coclaurile Țării. O raritate-i numărul vechi de înmatriculare.

După el, merge să admirăm, odată-n plus, silueta zveltă a frumosului Aro 244.

Tot văzută din spate – o Toyota Tercel.

Dac-am ajuns la marca asta, altă… raritate: o Toyota Avensis din seria a doua care zace pe dreapta!

Nu ne putem abține: un Fiat 1300!

Să vedem ce-am mai primit bun; tot un Fiețel – un 850 – de la Adrian Crăciunescu:

Și tragem linie cu două bucăți franțuzești, amîndouă Peugeoturi; un 403 combi (a păstrat numerele model vechi…)

… și un 504 coupé; o linie mai modernă și mai atractivă decît a berlinei, dar un fund… un fund tăiat neinspirat și desenat sărăcăcios.

(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate – aici

Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie.

De la Ford la Floreasca City

scris de Ando

Nu mai trecusem de multişor prin zonă, iar ultima imagine cu care rămăsesem era cea cu hala fostei întreprinderi „Automatica”, ciumpăvită de tronsonul dinspre blocul mai vechi – sediul fostului institut „Electrouzinproiect”- de pe colţul cu bd. Mircea Eliade.

Acum, aici, pe Calea Floreasca, este în plină desfăşurare un vast proiect imobiliar: ONE Floreasca City. Un proiect, ca multe altele, controversat şi contestat, dar care a depăşit aceste etape şi îşi vede de drum.

Mi-a atras atenţia însă mesh-ul care acoperă gardul şantierului dinspre Calea Floreasca şi care, zic eu, a meritat cele 15-20 de minute ca să-l parcurg şi să-l pozez.

Bineînţeles că nu pot lipsi de aici clasicele imagini cu viitorul ansamblu imobiliar. In poze, arată frumos. Şi promisiunile de „beneficii pentru comunitate” sunt generoase. Să vedem ce-o ieşi.

Dar mai interesant şi, oarecum surprinzător, este că, mare parte din acest mesh de mari dimensiuni, este dedicată fostei fabrici Ford, „primul producător auto din România care fiinţat, începând cu anii ’30, chiar pe acest loc.

Astfel, sunt selectate şi expuse elemente interesante legate de modul în care a evoluat fabrica, despre producţie şi despre politica de personal, condiţiile de muncă etc.

P.S.: Şi uite aşa, mi-am adus aminte de inginerul I. M., unul dintre colegii de la primul meu loc de muncă – I.E.M.I. Bucuresti – care lucrase ca ucenic la Ford Floreasca. De la el am aflat, prima oară, unde fusese acea fabrică. Omul nostru avea un Wartburg 311 şi, timp de 7 ani, cât am lucrat la IEMI, a venit zilnic, iarnă, vară, la serviciu cu maşina. Venise criza petrolieră din ’73, apoi cea din ’79, preţul la benzină sărise substanţial…  pentru I. M. nu conta! Nu lăsa maşina, o cunoştea perfect, trebăluia tot timpul la ea, prepara tot felul de amestecuri de combustibili ca să iasă mai ieftin. Aşa că, l-am întrebat odată: Da’ nu vă e teamă că o să se strice?” Mi-a răspuns, n-o să uit niciodată: „Domnu’ inginer (el fiind mai mare ca mine cu aproape 25 ani), astea sunt fiare – le tai, le îndoi, le sudezi, le cârpăceşti – cu omul e mai nasol când se rablageşte!“

7 mașini vechi CXIV

de Ando, Bobocul și HM

Începem cu o mînă de autovehicule utilitare: primul e un Ik-4 iugoslav din Constanța pe care ni-l face cadou Dragoş Bora, urmat de-un Dac 112 și de-un camion de depanare; mai avem și-un Rocar De Simon lăsat de rușine.

 

Regăsim cu drag un Fiat 1800, ale cărui detalii-s admirate, pentru episodul 114, tot de Dragoş Bora:

Nu ne dăm în lături să băgăm în seamă Renaultul ăsta 5 tare dărăpănat.

… însă cînd vedem o așa Lancia Delta pe picioarele ei, chiar ne crește inima!

… sau Opelul ăsta Rekord gata de drum.

Seat León a fost o mașină bună, te cam pune pe gînduri văzînd-o pe dreapta:

Cît despre ultimele trei… trei biete Tico.

(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate – aici

Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie.