despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Mă-ntreb de ce

În București avem vreo 250 de magazine mari „Mega Image” și vreo 350 de magazine mici „Shop & Go”. S-ajungă la toată lumea. Nu o dată, între magazinele astea vedem diferențe – în cele mici e mai mereu mai scump; confortul de-a avea la doi pași de casă un magazinaș se plătește! Dar mai e ceva.

  • plasele care se vînd în magazinele mari sînt trainice, făcute din plastic bun, rezistent, și se pot refolosi îndelung după aceea; cică pot duce șapte kile de cumpărături. Costă vreo 70 de bani.
  • plasele care se vînd în magazinele mici sînt proaste, subțiri, făcute dintr-un material biodegradabil care se sfîșie și rezistă doar pînă cînd ajungi acasă; colac peste pupăză, plasele astea țin doar patru kile. Ce-i drept, îs și cu… 10 bani mai ieftine.

plimbare locală, nu pe burta goală

… viața de cartier are micile ei bucurii și surprize frumoase; totul e să fii curios și să-ncerci să te uiți în jurul tău, la nici zece minute de casă. Subzistă o droaie de mici afaceri locale ce oferă calitate: produse bune, servire plăcută.

Mă apucai să număr chestiile bune pe care le-am descoperit, recent, în jurul părții mele de Rahova – și nu-s deloc puține!

  • O făbricuță de pîine pe Nedeleanu, după Dumbrava Nouă – are niște covrigi la șir nemaipomeniți!
  • O șaormerie nemaipomenită – printre cele mai bune din București! – pe Mărgeanului: „Royal Kebap” (face și cu vită; închis dumineca)
  • Coadă mereu la „Fendi Kebap“ pe Nedeleanu cu Novaci – ăsta e semn bun.
  • Un magazin cu mezeluri și brînzeturi din secuime tot pe Mărgeanului.
  • Un „Mega Image” mare și foarte bine garnisit, la care-mi place faptul că lipsesc vitrinele cu servire asistată – ca atare, nu pierzi timp și găsești multe lucruri de calitate gata feliate: pe Petre Ispirescu, colț cu Mărgeanului.
  • Vizavi de el, pe Petre Ispirescu, cofetăria „Piticot”.
  • O măcelărie formidabilă, pe calea Rahovei, la trecerea de pietoni de la strada Bîrca (s-a extins de curînd cu pescărie).
  • Și, peste drum de ea, un fast-food cu livrare acasă – „Story Pizza”. Absolut decent și cu niște papanași delicioși.
  • La același capitol, oleacă mai departe – pe Alexandriei colț cu Mărgeanului, „Pizza Ka”.
  • … și „Pikandy Plus” de pe Sebastian.
  • Nu uităm „Sergiana” din Kaufland Sebastian.
  • Nici, nu departe, magazinele „La Bia”, cu carne bună și alte chestii reușite.
  • Patiseria de la „Prosper” e bună…
  • … precum și „La tati”, deși văd că s-a închis cea de la Petre Ispirescu, dar a rămas măcar pe Iancu Jianu.
  • Deloc de lepădat, restaurante locale: „Britannia“ și „Excellence“ la capetele opuse ale străzii Petre Ispirescu și – pe Novaci – „Casa Brândușa“.

E bine – foarte bine!

ecologia costă

După cum știe oricine, e frumos să ții cu planeta: să reciclezi – cînd se poate – și să nu risipești.

După cum simte oricine, ecologia asta ne costă; becuri mai scumpe, pungi mai proaste, hîrtie mai grosolană.

Dacă, într-un acces de slăbiciune, te pune aghiuță să iei o sacoșă de plastic dintr-aia „biodegradabilă”, descoperi că dai pe ea mai mult decît pe una dintr-aia simplă, de plastic.

Păi la ce folos să dai 50 de bani în plus pe-o… pungă?

Să faci o faptă bună pe banii tăi? – de fapt, cam așa ar trebui să se și facă faptele bune – de-acord!

… dar cînd știi că-n treaba asta e, mereu, un interes al comerciantului, zău c-o lași baltă!

Mai ales că sacoșele de plastic obișnuite rămîn bune și trainice: folosesc și refolosesc de aproape trei luni doar cîteva de la Mega Image și nu s-au rupt deloc. Asta de reciclare!

luînd plasă la cumpărături

Se-ntîmplă în Lidl și-n Kaufland: cam de două săptămîni au început să dispară sacoșele de plastic pe care le cumperi de la case. La-nceput au dispărut cele mai mari și mai trainice, apoi s-au epuizat și cele mai mici și mai proaste.

Nu mai găsești decît sacoșe de hîrtie – unde sînt, adică-n Kaufland, că Lidl nu are – și dintr-acele scumpe-scumpe, din rafie. La Lidl, la o adică, poți primi de la casieră o pungă subțire transparentă gratis, dar trebuie s-o ceri.

E o bîlbă logistică pe undeva – ba chiar una mare – dar de unde să știm noi?

… nouă nu ne spune nimeni nimica niciodată.

Deci, luăm plasă! De-acasă.

(estimp, sacoșele de plastic de la Mega Image au ajuns să fie chiar rezistente)

de ce trebuie să se chinuie clientul pentru ca magazinului să-i fie bine?

Cînd e vorba de cumpărături, nu rar se-ntîmplă să vedem clientul că-și alege locul preferat nu numai după criteriul prețului cel mai mic.

Experiența de client, sigur că da, cuprinde mult mai multe aspecte.

Să știi ce sortimente ți se oferă și să te-mpaci cu ele; să-ți fie cunoscut drumul prin magazin, ca să nu bîntui inutil printre rafturi…

Și – mai important decît credem – să-ți meargă ușor de tot la raioanele cu servire asistată. Evit genul de mari magazine unde trebuie să stai la cozi suplimentare pe lîngă cea de la casă. Stai la o coadă pentru etichetarea legumelor, la altă coadă pentru a mezelurilor; la încă una pentru carne; și tot așa.

Și coada care-a fost ieri în stînga, azi e-n dreapta – „nu vedeți, domnu?”

Îmi place, așadar, să cumpăr din acele magazine unde-ți este la-ndemînă să-ți umpli coșul, fără să-ți bați capu-n plus.

Și-mi place foarte mult, atunci cînd ajung la casă, să am parte de rapiditate; îmi place să „se miște”.

Și, din acest punct de vedere, mi se pare absolut idiot sistemul folosit de Mega Image cu gestionarea la casă a produselor aflate la reducere.

Ce se-ntîmplă? La magazinele Mega Image cînd cumperi ceva redus produsul îți e pus pe un alt bon: da, pe un bon separat. Două bonuri, două plăți.

Personalul de la casă trebuie să-mpartă produsele de pe bandă în două; iar pentru cele reduse – pe deasupra – trebuie să ceară să vină un băgător de seamă din magazin care să dea cu cardul ca să poată fi „bătute pe casă”.

E de necrezut, dar sistemul ăsta continuă să fie aplicat.

Ce vină are clientul că pentru gestiunea magazinului așa e mai simplu, mai convenabil? Absolut nici una – de ce trebuie, atunci, să se chinuie clientul pentru ca magazinului să-i fie bine?

din zbor

Ba s-a făcut 11 lei… ba-i tot 10 lei: văd că „Mega Image” vinde iar meniul de prînz la cutie la aceiași bani ca înainte. Ciudat.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

din zbor

de Ando și HM

Să mai și urmărim ce se mai petrece cu micile noastre subiecte.

Unu! S-au luat – după un an de tîmpeală – hîrdaiele cu pomișori din fața Cișmigiului, care ascundeau gardul infect de cei ce treceau pe Bulevard.

Doi! A dispărut duba mizeră din spatele hotelului „Irisa” – cea folosită pe post de magazie.

Trei! După cinci ani „Mega Image” a scumpit cu un leu meniul acela de prînz la cutie. Acuma-i 11 lei.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

Mega Image la Garajul Cobălcescu

Ghici ce?

Fostul garaj de pe Cobălcescu n-a stat prea mult nefolosit! După ce reprezentanța auto și service-ul au părăsit clădirea, ai fi zis c-o să aibă trista soartă a „Ciclopului” – mai ales că se-apucase să se ție aici și niscaiva „evenimente artistice”

Noroc că s-a deschis – ce altceva? – un Mega Image. Chiar genul ăla de Mega Image numit „concept store” – adică cu sortiment variat și extins de mărfuri, bașca și niscai rarități scumpe. Așa-s toate supermagazinele: cîteva din unitățile mari au un regim special: aici se fac experimentele comerciale, aici se aplică inovațiile.

Se-ntinde la etajele doi și trei, deci e mărișor. Lipsa vadului nu pare-a fi chiar un așa mare necaz – oricum pare-a fi destinat celui care vine cu mașina: parcarea-i jos și, dacă nu te descurci, găsești și vreo doi flăcăi pe post de valeți care să-ți găsească un loc.

Ce-a fost aici? Garaj, reprezentanță auto de la bun început; după Război, cînd lucrurile au ieșit din matca lor, garajul stației de Salvare, al Sfatului Popular și mai încolo de-al taximetrelor Capitalei.

Clădirea-i făcută c-o ieșire și-nspre strada Berzei și – ce să zic? – e bine că-i folosită.

cu un leu prea scump!

Mega Image face și vinde multe lucruri și ieftine și bune. Cîți oameni nu-și ostoiesc foamea la prînz, seara – ori așa, pe fugă – ba cu ceva rotisat, ba cu ceva preparat.

Mega Image vinde și sandvișuri gata făcute.

În toamnă erau cinci lei.

Acuma-s șase.

Înțeleg scumpirile, înțeleg nevoia prețurilor de-a reflecta realitatea.

Dar nu-nțeleg scumpirea cu un leu a unui sandviș, așa, de pe-o lună pe alta.

Cam prea mult!

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

Din fugă: o „minune”?

scris de Ando

Vă vine să credeţi? A dispărut un Mega Image! E vorba de magazinul de pe strada Icoanei, aflat la parterul bloculeţului de pe colţul cu Aurel Vlaicu. Acum, acolo e un magazin Annabella.

Nu că aş muri de grija lui Mega Image (ca fapt divers, mai sunt alte două, la nici 500 de metri unul de celălalt, tot în jurul Grădinii Icoanei), dar m-am mirat, obişnuit fiind cu atitudinea lor de „cotropitori” a tot ce se poate în materie de spaţii comerciale.