despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

ar fi trebuit deja să fie bine

Șed, mă uit… Cuget. Nicicînd nu-i mai urîtă Capitala ca pe sfîrșit de iarnă și-nceput de primăvară. Totul e părăginit, murdar, șui, căzut și decăzut.

În așteptarea „curățeniei de primăvară” – imbecil concept!!! – nimeni nu face nimic săptămîni în șir, lăsînd să se-adune și să crească mizeria ce ne-nconjoară. Nu s-a schimbat nimic în felu-n care Primăria Capitalei vede lucrurile, curățenia și ordinea – ba-i chiar mai rău, parcă.

Și tot așa o s-o ție; pentru că dac-ar fi fost ceva semne că va fi mai bine, ar fi trebuit deja să se vadă.

primarii, gospodarii

Dacă vă pică pe jos o bucată de pîine, ce faceți? O luați frumos și-o duceți la coș sau stați cu ea pe pardoseală pînă sîmbătă, cînd băgați aspiratorul?

… urît mi-e de București în perioada asta, cînd e mizer și infect pentru că primarii – în așteptarea „curățeniei de primăvară” – nu repară, nu curăță, nu strîng, nu fac nimic.

în continuare mizerie la fabrica de bere „Rahova”

Acum două luni, pe viscolul cîinos de-nceput de an, se prăbușea o bucată zdravănă din acoperișul fostei fabrici de bere.

Nimeni n-a pățit nimic, din fericire.

Imediat, duamna Primar al Capitalei l-a luat după dînsa pe primarul nostru de sector – să ia, cu toții, masuri.

Bieții pompieri au pus clădirea în siguranță poliția a oprit circulația pe lîngă ziduri; se merge, practic, doar pe linia tramvaiului.

Și… gata!

Au trecut, deci, două luni. A rămas ca-n pom. Moloz pe lîngă clădire… Banda-ntîi închisă…

Și, pentru că închiderea circulației nu este semnalizată luminos, un echipaj al Poliției Locale șade, în fiecare zi, cu girofarurile pornite, ca să avertizeze șoferii de zona cu pericole.

 

Ce umilință… ce incompetență… ce delăsare… ce prostie… ce primari proști.

ca porcii

… ceea ce vedeți în pozele astea întunecate nu-s cine știe ce chestii misterioase.

Ci chiștoace.

Sute, sute de chiștoace aruncate pe jos…

Unde? La Facultatea de Medicină – unitățile universitare, autonome fiind, pot decide să lase să se fumeze în curțile lor.

Un rahat de scuipătoare, însă, n-ar pune…

Sînt, însă, și alte chestiuni aici. Cum ar fi cea a viitorilor noștri medici care aruncă, ca porcii, chiștoacele în fața intrării-n facultate. Cum ar fi complacerea lor în mizerie.

fumatul face rău

ce porcărie!

pe una din străduțele ce se lasă din Panduri spre Cotroceni era nevoie să se schimbe vreo doi stîlpi. Iată – s-au schimbat. S-au pus și felinarele pe ei. Și…

      

… și s-au și legat felinarele la curent, cum se zice. Uitați-vă cum au fost în stare s-o facă, ce improvizație incredibilă! Un fir adus din pămînt și urcat pe stîlp, băgat într-o țeavă, ca să nu stea chiar la-ndemîna oricui…

Nu le-ar fi rușine.

trebuie spălate toate străzile – acum, nu la primăvară

… ce mizerie-n București.

Știm c-așa a fost mereu; dar asta nu-i un argument… ba… dimpotrivă.

Iarna nu-nseamnă doar de’zăpezirea-n zilele ninsorii; ci și ce se petrece după. Și după se petrece prea multă mizerie. Uitați-vă pe marginea drumului, noroiul zace-n maldăre grase, ca mocirla-n care porcii se cufundă.

Iar pe drum mîzga se amestecă cu smacul criminal „anti-îngheț” – șoferii alunecă, mașinile se pocnesc.

Autobuzele noastre albe care ies curate din garaj devin gri în două ore; geamurile mașinilor mici trebuie șterse și spălate zilnic; ce murdărie și pe hainele pietonului și-a biciclistului!

E cald, de-o săptămînă nu mai îngheață: trebuia urgent ca toate străzile să fie spălate din bordură-n bordură.

„facilităm accesul”

… una din cele mai mari mizerii din București rămîne accesibiltatea cetățenilor la serviciile publice. Știți; permisele, pașapoartele și înmatriculările sînt taman la dracu-n Pipera. Aflu azi că Casa de Asigurări de Sănătate București se mută.

Avea sediul lîngă Parcul Circului, în dos. Te-ai aștepta să se mute altundeva, mai bine, mai central, mai accesibil.

Ei bine, nu

Noua clădire a CASMB se află pe Șos București-Ploiești nr. 7, sector 1, din cartierul Băneasa (stația RATB Pod Băneasa), iar spațiile amenajate pentru a acorda servicii asiguraților se vor afla la parter, etajele 1 și 2. Pentru a ajunge la noul sediu al CASMB, asigurații pot folosi mijloacele de transport în comun ale RATB: 131, 205, 261, 304, 335, 783, 449. “Prin această relocare, dorim să facilităm accesul asiguraților la servicii și să scurtăm timpul de soluționare a solicitărilor acestora. Majoritatea asiguraților care apelează la serviciile CASMB suferă de diverse afecțiuni, de aceea am considerat obligatorie crearea unor spații de asteptare decente”, a declarat Lucian Bara, presedintele CASMB.

CASMB s-a mutat din Tei în Băneasa!

„Facilitarea accesului” e o glumă, desigur! Sediul este în BĂNEASA!

La CASMB vin oameni cu necazuri, cu greutăți – ei trebuie să meargă… în BĂNEASA!!!

Și știți cum ajung ei la CASMB, după ce se scoboară din mijloacele de transport în comun? Traversînd șoseaua București-Ploiești pe sub Podul Băneasa. Poate asta nici nu-i important; cel puțin vor traversa-n siguranță. Dar să pui oamenii din tot Bucureștiul să vină în Băneasa mi se pare o umilire și o bătaie de joc uriașă.

în orașul în care fiecare făcea cîte ceva-

A nins mult și toată lumea a făcut ceva: de nevoie, de rușine; cu cap sau mai puțin; da’ fiecare concetățean a pus mîna pe-o lopată.

Primarii alergau de colo-colo, de-abia apucînd să pună pe net cîte-o poză-n care arătau cum ajută o babă să treacă strada. Pușcăriașii nu mai scriau cărți, ci aruncau zăpada de pe trotuare. Controlorii de bilete curățau stațiile de tramvai. Gealații de la Poliția Locală și Jandarmerie făceau pîrtie la porțile spitalelor. Pompierii se cocoțau să deie jos țurțuri.

Frate: fiecare făcea ceva.

În tot acest timp, la fiecare intersecție centrală a Bucureștiului, cineva ședea la căldură, în mașină: cu motorul pornit, arzînd benzina pe care-o plătești și tu, și eu.

Poliția noastră rutieră.

Nici măcar nu patrula pe bulevarde, hușuind pe cei ce parcau aiurea; ședea.

Este obscen ca cineva să stea în astfel de situații. Și-i și mai obscen să stea-n văzul tuturor, înconjurat de mii de oameni care nu-și mai simțeau mîinile de frig și oboseală.

Adevăratele pericole din „Orășelul copiilor”

Anul trecut Primăria Sectorului 4 a închis – peste vară – tiribombele din „Orășelul Copiilor”. Existau temeri c-ar fi periculoase. Au fost repornite pur și simplu, fără a se schimba ori îmbunătăți ceva la ele.

Dar în acest parc unde vin copiii pericolul nu vine decît de la parc în sine, nu de la niște operatori particulari. Priviți cu atenție aici:

Locurile de joacă și aparatele pentru exerciții fizice sînt ale parcului, aduse și neîngrijite de Primăria de sector. Mai priviți și-aici:

Plăci de gresie care se desprind și cad; de unde? – de sus, de unde mama naibii!

Toate pericolele astea sînt la doi pași de copii. Și de toate pericolele astea nu-i altcineva vinovat decît Primăria Sectorului 4.

… n-am făcut-o. Și îmi pare rău.

Pe medicul Burnei nu l-au făcut mare numai ăi de deasupra lui. L-au făcut și ăi de dedesubt, și ăi din lateral – ăia care au tăcut. Care au fost cu el in sala de operație ani de zile și l-au vazut omorînd cu sînge rece. Vor fi chemați în judecată pentru complicitate? Sau vor sufla ușurați, numai cu crucea cu limba-n gură că au scăpat de psihopat?

Si, ce-i mai criminal, Burnei s-a făcut mare pe spatele părinților. Nu știu, nu pot – mulțumesc lui Dumnezeu că nu știu și nu pot – să îi descriu cinismul. Dar nici nu pot sa uit doua întîmplări.

Acum câțiva ani, de urgență la o clinică privată, maimuța mică cu recomandare de operație de urgență: hernie inghinală. Înainte de operație, normal, ecografia. Medicul ecografist, căruia n-o să-i dau numele, pentru că am promis, ne spune clar: nu stați aici. Mergeți in altă parte. Și ne-a spus și unde. Și a fost bine.

Trei luni mai tîrziu, 30 decembrie, febră, tuse, tot tacîmul. Camera de garda de la Budimex: omor de lume, salvări – am tot stat vreo doua ore parcă. Ne vine rîndul: doamna doctor tînără, frumoasă, profi, scurt și la obiect. Copilul cuminte, dar timorat (era după operația de hernie, știa ce-i ăla spital) stă la consultat, o bușește plînsul cînd vede spatula. Doamna doctor face pasul de la om la vită: Da’ negativistă mai ești, fetițo!

… fetița avea trei ani. Eu am luat rețeta, copilul și am plecat. În loc să-i explic supraoamei din fața mea că nu mă interesează ce coji de cartofi a mîncat mă-sa ca s-o țină la medicină, nu mă interesează ce șpagă a dat sa intre în spital, nu mă interesează cît costa un tratat, cît cîștigă un medic tînăr, nu mă interesează de cînd n-a dormit și cîți domni profesori au invitat-o să s… p… și că dacă n-are chef să fie medic de copii la stat să se care la privat sau undeva afară.

Eu aș fi putut face asta. Pentru că mă cred deștept tare și pentru că aveam un copil răcit și pentru că nu eram, în nici un caz, într-o situație disperată.

… și n-am făcut-o.

Și îmi pare rău.