despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

după jupîn…

… trecui să văz ce mai e prin parcul Național, cel în care fostul primar Onțanu multe chermeze-a mai făcut. Da, se simte absența jupînului; s-a paraginit, a decăzut…

Fîntîna „educatorilor” nu mai potolește setea nimănui – apa nu mai e potabilă. Ce ambiție ridicolă pe primarii ăștia – să sape fîntîni, în loc să monteze cît mai multe țîșnitori racordate la sistemul de apă curentă!

După cum am zis, lăsate-n plata Domnului, se văd mai abitir toate aiurelile făcute…

Mi se pare genial felu-n care s-au amestecat toate în pozele de mai sus. Arhitectură stalinistă grea – a teatrului de vară -; firescul Eminescu tronînd deasupra; gărduțul inept de fier care nu poate lipsi; dar și cuptoarele populare puse ca nuca-n perete…

E o mare ușurare pentru București că nu mai există alde Onțanu și Piedone; căci – surprinzător! – unui Vanghelie nu i-ar fi trăsnit niciodată mintea să facă asemenea kitschuri!

… care-i rostul?

… nu s-a schimbat nimica, din păcate.

A trecut – cît? – mai bine de un deceniu și chestia asta-i la fel de tristă ca la-nceput; ca mereu.

„Street delivery”… care-i rostul?

Și știți ce-i și trist – dar trist rău! – și ironic?

Că ideea asta frumoasă – de a-nchide o stradă traficului și de-a o da oamenilor – nu le-a ieșit niciodată organizatorilor acestui eveniment…

… și că i-a ieșit din prima Primăriei, care, cînd închide Calea Victoriei, reușește să facă ceva frumos, drăguț și folositor pentru oameni!

nu l-am stricat noi

… să ne uităm și pe-aproape, la mizeriile de lîngă casă – nu doar la cele din centru!

Pe frumoasa noastră cale a Rahovei, în fața clinicii „Hipocrat 2000” – cine să fi stricat pavajul prost pus de clinica însăși?

Noi, cu tălpile noastre încălțate-n teneși ori opinci? Noi, cu caii potcoviți cu care – știe toată lumea! – mergem de colo-colo?

Neah; mașinile clinicii; ele-au distrus pavajul. Mașinile, însă, se descurcă și-așa – noi, însă, ne rupem picioarele-n gropile lor.

… a nimănui

io-te:

 

… coșmelia asta zace pe trotuar – mizerie, domeniul public, cunoaștem, știm. Ce nu pricepem e altceva:

Ce avertisment pompos și găunos! Emis cu trei luni în urmă „să fie emis”… și? Și? Au trecut nu 72, ci 2000-și-ceva de ore și nimeni n-a ridicat coșmelia ilegală; nici proprietarul „neidentificat” și nici „serviciile autorizate ale administrației publice locale”. Nimeni.

… cît mai durează mizeria fîntînilor din Piața Unirii?

Să ne-ntrebăm cît mai durează mizeria fîntînilor din Piața Unirii?

 

Să ne-ntrebăm!

Fîntînile de pe mijloc – cea mare și cele de pe bulevard – au fost renovate acum trei ani.

Dar de-atunci? 

De-atunci… nimic!

Fântâna decapitată

scris de Ando

De câţiva ani buni, ajung, cel puţin o dată pe săptămână, în părculeţul din piaţeta Sf. Ştefan unde petrec, cu o cafea şi cu o ţigară, câte o jumătate de ceas, ferit de vuietul oraşului.

In părculeţ exista o fântână arteziană.

E bine zis: exista, pentru că prin luna noiembrie a anului trecut, în împrejurări dubioase, fântâna a fost substanţial descompletată şi, acum, arată… astfel :

Am spus „împrejurări dubioase” pentru că unii dintre localnicii cu care am discutat susţineau că fântâna a fost vandalizată şi că acel tronson a fost distrus (sau furat ?), alţii susţineau că a fost demontat de angajaţii A.D.P. sector 2 spre remediere (fântâna având, într-adevăr, de ceva timp, probleme de funcţionare).

După câteva luni, situaţia fiind staţionară, ca să mă dumiresc, m-am adresat primăriei de sector care mi-a răspuns scurt şi oficial: da, „fântâna a fost vandalizată de către persoane neidentificate” şi „există reclamaţie depusă la poliţie”!

Deci, caz închis! Nu sunt absurd: înţeleg că la nivelul unei primării de sector există probleme mult, mult mai importante decât situaţia descrisă mai sus. La fel de adevărat este că nu discutăm despre o operă de artă de mare valoare. Constat însă cu tristeţe că sunt afectate în continuare, fără consecinţe serioase pentru făptuitori, diverse bunuri publice: elemente de mobilier urban, stâlpişorii plantaţi spre a opri urcarea maşinilor pe trotuare, coşurile pentru gunoi etc.Până la urmă, ce păzeşte poliţia locală? Nici nu mai ştiu de când nu am mai văzut (cel puţin, în sectorul 2) un echipaj care să patruleze noaptea!

P.S. personal am îndoielile mele şi, nu ştiu de ce, sunt aproape convins că tronsonul respectiv al fântânii a fost furat spre a „împodobi” curtea sau grădina cine ştie a cui!

Revizia!

De mai bine de zece ani am scăpat de nenorocirea aceea de „revizie”: peste vară nu se mai oprește apa caldă trei săptămîni ca să-și repare R.A.D.E.T. troacele…

Regia își peticește rețeaua cum poate, oprind apa oamenilor cîte-o zi… cîte două… iar cîte-o zi – și tot așa.

Ca atare, de-acum și pînă-n toamnă tîrziu cînd s-o da iar căldură-n calorifere, o să stăm și-o să ne uităm lung la robinetul roșu: că ba nu curge nimic, ba curge doar apă călîie, ne-ncălzită.

Dacă facem socoteala, pe calendar, o să vedem că… stăm fără apă caldă, adunat, mai bine de alea trei săptămîni.

Dacă mă-ntrebați dacă știu cît de greu e să ții-n funcțiune apa caldă și-ncălzirea centralizată – da, știu. Dar să ții oamenii nespălați și să-i pui să plătească degeaba pentru apă rece la duș – ei, asta i-o porcărie.

dar ce păcăleală!

… în continuare, apa plată „Bucovina” lipsește. Oameni din toată Țara întreabă cînd se va găsi din nou. Este, totuși – ca să dau un exemplu – socotită printre părinți cea mai bună apă plată pentru prepararea de lapte praf pentru cei mici. Supermagazinele se chinuie să aducă alte sortimente de apă, ca să n-aibă rafturile goale. Nu-i ceva ce-aș lua în glumă.

Doar producătorul are alte priorități. Nu cumva să recunoască c-ar fi, poate, vreo problemă, de pildă. Ci… face concurs de păcăleli de-ntîi aprilie! 

… cu premiul un bax de apă plată! Ironic.

mizeria continuă

Mizerie cu „M” mare: toaletele restaurantelor unde-s montate fel de fel de reclame cu conținut sexual clar. Sigur că-s – în capul publicitarilor – „atrăgătoare”; dar în toaletele astea intră nu doar adulți, ci și copii: de ce trebuie forțați copiii să vadă fotografia unei pule agățată pe perete?

————-

…. un nou set de reclame scîrboase de la „Hornbach” – taman cînd ești pe cale să crezi că mai scîrbos decît scîrbosul nu este. Te-nșeli: este!

Nu vi le arăt: e plin orașul de ele, ba le vedem și la televizor. Un nene care-ncropește o coșmelie care cade pe el și care iese dintre dărîmături cu capul spart, rîzînd ca tîmpitul de bucurie că poate s-o ia cu bricolatul de la capăt… o tanti care ciumpăvește o tufă de trandafiri, toată numai răni – n-a dus-o capul să se deie cu spirt și să-și puie niște leucoplast pe deasupra… și mai sînt – mai sînt!

Da: bucuria de a face treabă, ați zice!

Da’ de unde; e mizeria de-a face treabă urît, fără cap; niște reclame nemțești la o atitudine atît de românească…

ar fi trebuit deja să fie bine

Șed, mă uit… Cuget. Nicicînd nu-i mai urîtă Capitala ca pe sfîrșit de iarnă și-nceput de primăvară. Totul e părăginit, murdar, șui, căzut și decăzut.

În așteptarea „curățeniei de primăvară” – imbecil concept!!! – nimeni nu face nimic săptămîni în șir, lăsînd să se-adune și să crească mizeria ce ne-nconjoară. Nu s-a schimbat nimic în felu-n care Primăria Capitalei vede lucrurile, curățenia și ordinea – ba-i chiar mai rău, parcă.

Și tot așa o s-o ție; pentru că dac-ar fi fost ceva semne că va fi mai bine, ar fi trebuit deja să se vadă.