despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

parcarea e, firește, pentru mașini

Pentru folosul tuturor celor care vin în „Orășelul Copiilor” primăria din Sectorul 4 a construit o parcare destul de îndestulătoare pe Șoseaua Olteniței, mai jos de cimitire – pe locul fostelor sere ale Adminstrației Domeniului Public.

… dacă adăugăm și parcarea din vale, dispre Palatul Pionierilor, vedem că, în sfîrșit, devine tot mai civilizat să ajungi în parc.

Ce păcat că, la fel ca la orice altă idee venită din partea unei administrații locale, ne izbește taman amănuntul care-o transformă într-o mizerie.

Firește, o mizerie la adresa omului!

Vedeți voi, cînd au construit parcarea asta, și-or fi zis că e pentru mașini – ceea ce-i adevărat; dar au uitat că-n mașinile astea-s… oameni!

Așa că au construit acces pentru mașini: dar pentru oamenii care, după ce parchează frumos aici, se duc apoi în parc… n-au mai construit și-un trotuar!

Așa că toți oamenii, ca să iasă din parcare, trebuie s-o ia pe stradă, pe unde vin mașinile.

nu-i de ajuns

Lipsesc în Capitala noastră banalele semne ale civilizației – țîșnitorile. Mai ales în Centru au dispărut majoritatea, în anii 2000. Recent am remarcat o prea slabă tendință de revenire a lor.

Ai zice că-i cel mai simplu, cuminte și omenesc să fie montate pe locurile unde odinioară cetățenii se puteau folosi de ele – dar nu-i așa.

Țîșnitorile se montează prea adesori în locuri dosite – unele chiar absolut necirculate! – „să fie acolo”. Dai peste ele pe Calea Plevnei în fața garajului companiei de apă; pe Splai, vizavi de Drept într-un rînd de boscheți; într-o coastă a Teatrului Național… nu la o intersecție pietonală aglomerată, nu într-o stație unde opresc cinci-șase autobuze, nu în apropierea unui punct care-atrage turiști și curioși… Mă mir, așadar, cum de-a apărut una-n stație, la Kogălniceanu!

În schimb, în zona fîntînilor de la Unirii, s-au pus patru țîșnitori!

… era nevoie!

Sectorul 5 se alătură – vesel și tîmp – celorlalte sectoare care-și construiesc identități vizuale separate, de parcă n-ar face parte din același Oraș.

În sectorul 4 s-au reinventat stațiile de autobuz; în sectorul 3 s-au reinventat indicatoarele stradale – neîndoios că era strașnică nevoie să se petreacă ceva-ceva și-n locul unde nu se petrece nimic.

Așadar, vă prezentăm modelul noilor plăcuțe cu numele străzilor ale sectorului 5.

  • o istorie a plăcuțelor stradale bucureștene – aici
  • o colecție de plăcuțe cu numere – aici
  • o colecție de plăcuțe de asigurare – aici
  • o colecție de diverse tăblițe și plăcuțe – aici

nu-nseamnă că trebuie să punem dop.

… nu puneți arpacașul la fiert, nu se duce dracului Capitala așa ușor.

„Falimentul” Capitalei cauzat de folosirea proastă a banilor nu-nsemnează nimic: și în nici un caz că trebuie să stingem lumina, să nu mai tragem apa la veceu și să ne luăm de mîncare doar seara, cînd magazinele reduc prețul alimentelor ce expiră a doua zi.

Așa ar vrea unii să ne purtăm, doar pentru că – cică – „nu sînt bani”.

Sînt aceia care n-au înțeles niciodată că un oraș bun, un oraș omenesc – acel oraș în care ne place să trăim – însemnează și o sumedenie de lucruri publice care se-ntîmplă.

Printre ele, fir-ar să fie, și hulitele „pomeni”: în realitate evenimente, concursuri, festivaluri pe care oamenii le așteaptă cu drag și la care participă cu bucurie.

Da: mi-am deplasat curul la sumedenie de concerte, de zile festive, de festivaluri și de fiecare dată m-am simțit bine printre concetățenii mei, văzîndu-i cu ochii strălucitori, bucuroși că sîmt împreună, așa cum a lăsat Dumnezeu-drăguțul.

Cît de milă mi-a fost de fiecare mărginit care-n toți acești oameni n-a văzut niciodată decît „prostime care pune botul”!

Așadar, la adăpostul pretextului că „nu sînt bani”, Primăria n-ar trebui să mai organizeze nimica drăguț în folosul oamenilor.

Mai ales cînd e vorba de Festivalul de Folclor, care 12 ani la rînd a fost o bucurie, strîngînd mii de oameni în Cișmigiu!

Da’ dă-i dracu de săraci, ce le mai plac mocăciunile – ce nevoie au ăștia să le dăm muzică populară gratis?

Doar că tot din folclor vine și vorba aceea cuminte: „nu mor caii cînd vor cîinii”. Se va plăti și prostia, și mediocritatea, și lașitatea, și complicitatea, și mai ales hoția din administrația noastră publică; dar pînă atunci să ne bucurăm împreună: de tort, nu de colivă.

o lucrătură măreață

O altă invesție urbanistică de excepție a Primăriei Sectorului 5 este reamenajarea scuarului dintre Calea Rahovei-veche și strada Sabinelor.

Acest scuar ce nu-și pierduse eleganța a zăcut ani de zile în mizerie, așa că lucrarea asta nu-i o veste rea, mai ales că fîntînița chiar a fost repornită – pișșș, pișșș face!

Ce nu-nțeleg e de-or fi spoit-o-n albastrul acela de coteț – nu de Voroneț? Dar cine știe!

Lucrarea nu-i gata; deși s-a pus deja iarbă, nu s-au amplasat cuveniții stîlpi de iluminat, prilej să mai putem admira – cine știe cîte zile! – splendizii stîlpi vechi.

 

Încă o istorie ce se duce de sub nasul nostru.

Da, deci se poate și mai tîmpit!

Ia de vezi!

alt monument public pus în valoare cu stîlpi!

Tot în sectorul 5.

Este în piațeta dintre Uranus și Rahova și închipuie un… dac.

Care zici că se pregătește să facă duș!

Pe vremuri era un veceu public aici.

Era mai cinstit.

săracu Tudor

… cînd credeam că lucrurile nu pot fi mai nasoale pentru amărîtul de Tudor Vladimirescu – cel care s-a procopsit cu statuie nouă-n sectorul 5 – uite că realitatea-mi dete una peste ochi!

Pot fi mai nasoale.

Ca să se vază pandurul frumos și noaptea, trebuie s-aibă niscai becuri, nu-i așa?

Și ca să fim cu toții ecologiști – pesemne că și Tudor însuși s-ar fi luptat pentru salvarea planetei dacă n-ar fi avut pe cap alte tărășenii acum 200 de ani – am pus patru stîlpi eleganți cu niște panouașe solare pe ei!

Observăm cît de inspirat pun în valoare opera de artă contemporană.

Ca să fie treaba și mai eficientă, două din panurile astea-s deja ascunse de copacii care-au înfrunzit.

Doar că nu-i simplu

Începură vremuri încurcate: alegeri europarlamentare acuș-acuș, prezidențiale la toamnă…

… și locale peste un an.

Ce mai e un an, cînd te gîndești cîți om fi pierdut deja-n Capitală?

„Om vedea noi ce-om face!” par a-și zice cu toții – cei implicați în politica Bucureștiului.

Pîn’la urmă, avînd asemenea primari de mai mare rușinea, ți-ai putea zice că nu-i mare scofală să scapi de ei.

Din păcate, argumentul gugumăniei nu șade-n picioare; or fi primarii ăștia proști, da tare cred c-ar fi cuminte să-ncepem să știm deja care-s ceilalți – cei care nu-s gugumani, carevasăzică.

Nu ne place de heirupiștii Băluță și Negoiță? Nu-i bai; dar cine-i combate la sectoarele 3 și 4?

Ne e rușine cu anonimii și nepricopsiții de primari din sectoarele 1, 2, 5 și 6? Nemaipomenit; dar cine se ridică să spele rușinea?

Ne vine greața cînd ne gîndim la Primarul Capitalei, Gabriela Firea? Bun; cine-i, atunci, omul care vine să facă ceva, care vrea să facă ceva?

Cu siguranță putem spune că opoziția în Capitală este U.S.R.; nu P.N.L. – ocupat pe alocuri să fie partener constructiv și care, la ultimele alegeri, n-a fost în stare să-și găsească nici măcar un candidat pentru Primărie!

Foarte bine! Cu atît mai mult avem pretenții – da, de la oamenii onești și deștepți avem mai multe pretenții decît de la ăilanți.

Da, fiindcă a trecut vremea-n care era de-ajuns să spui „ăia nu fac bine!” – acuma, mai ales după un exercițiu administrativ de trei ani de zile, ți se cam cere să spui clar „cum o să facem noi bine”.

Cam e momentul: Capitala trebuie luată-n serios.

Acuma să vedem și capitolul ăla scîrbos, care-ncepe cu „doar că…”

Doar că nu-i simplu.

Vedeți voi, este cumplit pentru Opoziție să ajungă la noi cu ce-are de spus. Urîte ghidușii se petrec în presă – la absolut toate nivelurile ei – cînd e vorba s-o țină-n brațe pe Gabriela Firea: ea poate veni oricînd, la orice televiziune, să spună orice, fără a-i fi pus la îndoială nici un cuvînt.

În ziarul „Libertatea” nu găsim nimic critic la adresa Primarului General; ba, cînd se mai zvonește ceva nasol prin alte locuri, apare pe-aici imediat cîte un material despre ce bani se mai aruncă numai în Sectorul 5…

Nimic rău nici pe blogul „Tolo” – nu că actuala administrație locală n-ar fi printre cele mai dușmănoase la adresa presei mici, independente.

… pe blogul „Petreanu” n-a apărut niciodată vreo strîmbă mititică despre Gabriela Firea; autorul nu pierde vreo ocazie să se-arate contra P.S.D. dar – ce-ntîmplare! -, spre deosebire de restul concetățenilor, căsătoria lui a fost oficiată de Primarul General în persoană.

sigur merita!

Cît de discret a trecut Paștele în Capitală!

Mai anii trecuți obișnuiam să ne plîngem de puzderia de ouă-mpodobite uriașe risipite prin piețe, de iepuroii veseli atîrnați prin intersecții, de organizarea de tîrguri, parade pe Calea Victoriei; anul ăsta – nimic.

Nimic; parcă nici n-a fost Sărbătoare.

Pesemne că cineva s-o fi gîndit că nu face osteneala, fiindcă cu toată puntea dintre Paște și Unu Mai, bucureștenii au fugit care-unde, departe.

Asta e o prostie: sărbătorirea Paștelui nu trebuia trecută cu vederea!

Bucureșteanul e flămînd după evenimente drăguțe și niciodată nu trebuie să ne fie rușine să cheltuim bani pentru organizarea lor!

… nici o ocazie de care ne putem folosi pentru a ieși din casă, pentru a ne regăsi printre concetățeni, pentru a ne bucura că sîntem împreună nu trebuie pierdută.

Avertizare de călătorie: sectorul 4

Sectorul 4 al Capitalei o să ajungă, cît de curînd, pe lista de care se-ngrijește Ministerul de Externe – aceea cu locuri unde e periculos să pleci în vacanță.

Din fericire, n-o să te ia nimeni ostatic prin Berceni: măcar atît.

Dar pentru un cetățean nevinovat bucureștean o să fie ditai bătaia de cap să dea pe aici.

În avîntul primăriei de sector s-au construit fel de fel de parcaje; băștinașii or ști ei dacă-s ale lor, dacă-s cu plată, dacă poți „să-ți lași mașina și tu acolo juma’ de oră”, dacă nu cumva ți se aruncă pe capotă un butoi cu smoală topită ori mai știu eu ce.

Asta-i și ideea: ajungînd în Sectorul 4… nu mai știi ce trebuie să faci și ce să nu faci.

Asta din cauza noilor obiceiuri, din cauza noilor instituții înființate, din cauza atîtor schimbări…

Fel de fel de mașini pe care scrie „PATRULA STRADALĂ” bîntuie pe străzi… ce-i aia, ce face, apără oamenii sau apără șoferii?

Citim în ziare despre țări îndepărtate cu conduse de tirani unde ajungi la-nchisoare dacă tragi o bășină pe stradă, dar e de-ajuns s-o luăm de la Unirii-n sus ca să descoperim nebunia.