despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Dacă nu-i putem face să funcționeze, problema nu e la ei.

Treaba noastră-i să-i facem să facă treabă.

Ne-am făcut, noi, treaba? Nu: fiindcă, de exemplu, patru ani de zile ne-a fost „scîrbă” să ne ocupăm de administarea Capitalei de către primarul Firea.

De un an de zile – alt pocinog! Primarul Dan ba nu se tunde, ba nu se duce să se-nțepe, ba cine știe ce-o să mai facă; ar fi-n stare să-și pună zahăr pe gogoașa cu brînză sărată. Nu-i nicidecum treaba noastră să ne ocupăm de mersul administrației bucureștene, atîta vreme cît e condusă de asemenea oameni!

Dar uite că Bucureștiul merge și fără înțelepciunea noastră… ba chiar n-are nevoie de ea.

Ca să înțelegem cum funcționează Bucureștiul – inclusiv cum funcționează cel ce conduce Bucureștiul – e nevoie să înțelegem puterea primarului.

O, da, e bine să fii primarul: ești cu adevărat printre cei mai puternici și discreționari oameni ai Țării! Nu ți se cere echidistanță, nu trebuie să fii garantul a nimic și – mai ales – chiar se așteaptă de la tine să ai preferințe, visuri, proiecte… adicătelea, să fii cît de subiectiv poți.

Grozav, nu-i așa? Primarul chiar are drept de viață și de moarte asupra cetățenilor; dacă el nu vrea să iscălească o hîrtie n-o face – și gata. Dacă determinarea să facă ceva e de la căpoșenie și nu de la principii, atunci hotărîrile-i sînt pe măsură: nu?

Știm astea – ne-am prins de ele. Le putem încăleca doar știindu-ne principiile noastre și mai ales, respectîndu-ni-le.

Nu vrea un primar? Dar noi vrem; și nu trebuie decît să nu uităm ce vrem și să găsim calea și momentul să ne împlinim voința.

primării după un an.

Un an de activitate e un prilej bun să cîntărim ce s-a făcut în administrațiile bucureștene.

Sectorul 1

Puțini oameni publici mai huliți decît primarul Armand. Ce-i drept, și ei îi place să inflameze grozav lucrurile și s-o ție pe-a ei atunci cînd crede c-are dreptate. Lăsînd asta la o parte, cetățeanul nu simte vreo îmbunătățire a vieții; pentru un sector bogat, disfuncționalitățile sînt rușinoase și s-au pierdut, în timp, lucruri ce mergeau bine – fără a se întrevede nici o urmă de interes pentru recuperarea lor.

Sectorul 2

Primarul Mihaiu are, în general, presă bună: s-a păstrat obiceiul precedentelor administrații de a cultiva mass-media. Altminterea, deși (pare că) nu știe ce să facă mai întîi, primarul – una peste alta – gestionează onorabil situația, fără a reuși (sau a căuta) să facă schimbări mari în bine. E cel mai puțin toxic primar bucureștean și e îmbucurător să vezi cum nu urmărește crearea unei „identități“ locale.

Sectorul 3

Primarul Negoiță continuă să facă ce s-a învățat. Lucrurile nu par să meargă într-o direcție bună și – asta fiind unul din lucrurile care în realitate contează pentru oameni – atmosfera nu e mereu mai plăcută decît în alte sectoare. Aroganța primarului, din păcate, nu e cenzurată în mod eficace.

Sectorul 4

Primarul Băluță e obositor de neobosit și caută cu prea multă ardoare să-și lege imaginea de cea a sectorului. Cetățeanul e, parcă, silit să trăiască mereu în altertă, neștiind niciodată ce se va mai schimba în funcționarea spațiului public. E aiuritor felul personal în care primarul vede și trunchiază conceptele nobile ale comunității și mobilității.

Sectorul 5

Primarul Popescu-Piedone e cam ceea ce trebuia sectorului. Fără să schimbe nimic din felul în care administrația privește cetățeanul, a spoit pe ici-colea. Deși nu-s puține semnele îmbucurătoare pe care omul le întîlnește pe stradă, nu se reușește asigurarea temeinică și susținută a serviciului public.

Sectorul 6

Dac-ar fi să-l crezi, primarul Ciucu nu șade deloc cîtu-i ziua de lungă. Dacă-i întrebi pe cetățeni, asta încă nu se vede; nu se traduce în foloase aduse comunității. Politicianist perfect, legitimează din ce în ce mai des abordările heirupiste din sectoarele 3 și 4: descoperă că bordurile și gărduțurile zidite sînt bune și calculează că existența unor companii deținute de consiliul local e benefică.

Capitala

Primarul Dan încă nu poate fi citit. Nu se cunoaște ce vrea și ce poate și nici ce nu vrea și ce nu poate.

Concluzie

Atît în sectoare, cît și la nivel municipal, eșecul instituțional se perpetuează. Primăria rămîne legată de persoană și nu funcționează ca aparat public în sine. Ceea ce înseamnă „civic” nu e considerat important. Nu avem nicăieri exemple viabile de opoziție.

dete hărnicia-n ei… aiurea!

I se poate reproșa administrației bucureștene, cu adevărat, un singur lucru: că nu a reușit să facă să funcționeze lucrurile altfel decît așa erau ele obișnuite să meargă.

Cetățeanul atent în jurul lui a remarcat cum, în fiecare toamnă, ne apucăm brusc de lucrări stradale: asfaltări, reparații, împrospătări de marcaje.

Firește că-i un motiv – și e atît de simplu, încît ar trebui să ne fie rușine de felu-n care facem lucrurile: de-abia acuma, pe sfîrșit de an, tragem linie, adunăm, scădem și din banii pe care-i mai găsim prin buget mai facem peticirile astea.

Așa se petrec lucrurile; așa s-au petrecut și pe vremea primarilor de dinainte și tot așa se petrc și-acum. Ăsta-i obiceiul!

Nu-i, deci, nici o mirare în „surprinzătoarea” hărnicie de zilele astea din Capitală.

Da, se trasează marcaje! Se astupă gropi! Se asfaltează străzi! Da – dar așa s-a-ntîmplat în fiecare toamnă…

Spre deosebire de toamnele trecute nivelul calitativ al lucrărilor prestate e însă execrabil. Vopseaua folosită la marcaje este proastă și acțiunea e făcută la repezeală, gropile sînt astupate strîmb, asfaltarea are valuri.

Dar, de! – „se face”.

cum ne văd ei!

Deschid site-ul Direcției generale de asistență socială și protecția copilului sector 5. Oare cu ce se poate pune mai bine instituția asta în slujba oamenilor care au nevoie de ea? Oare ce scrie acolo?

Ce interesant! Un anunț important – „privind tinuta vestimentara pentru persoanele care patrund in institutie”! Să-l deschidem și noi:

Zice așa, pe scurt: „… polițiștii locali au obligația de a se asigura că toate persoanele care pătrund în Primărie au o ținută decentă, astfel încît să denote demnitate și respect

Doamne-Dumnezeule-mare, oare ce poveste nenorocită o fi-n spatele nevoii de a emite un asemenea act și – mai ales – de a-l publica? Oare oamenii care se încadrează în publicul Direcției generale de asistență socială și protecția copilului de asta au nevoie – să li se dea peste față cu „demnitatea și respectul” pe care tot ei să-l arate cînd trebuie să vină să se căciulească-n fața autorității locale?

Să fie, în sfârşit, final de lucrare, la capul Pantelimonului?

scris de Ando

Parcă nu îmi vine să cred, dar din ce am mai citit ici-colo sau de pe „surse” – adică de la un vatman de pe tramvaiul 55 – zilele astea, se apropie darea în folosinţă a parkingului de la Cora, cel din capătul Pantelimonului. Aşa, privit de la exterior, pare că e gata.

Acelaşi vatman mi-a mai spus că tramavaiele „bicefale” folosite acum pe linia 55 vor fi înlocuite cu cele normale, care vor putea face bucla de la parking, iar „bicefalele” vor reveni pe linia lui 5 care va fi, astfel, repusă în funcţiune. Iar eu sper să fie ultima oară când scriu pe acest subiect, adică despre o lucrare care s-a derulat într-o jalnică şi ruşinoasă lentoare, bineînţeles sub „atenta” supervizare a administraţiei oraşului.

din zbor (306)

Faptele contează. Uneori, pentru a le pricepem mai bine, sîntem nevoiți să ne uităm și la vorbele ce-ar trebui să le preceadă și nu să le-nlocuiască.

Pînă la fapte, așadar, cîteva vorbe.

Prima oară vorbește Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București–Ilfov (TPBI):

„Mai multe vehicule pe liniile 106, 117, 122, 168 și 253. TPBI analizează suplimentarea parcului și pe alte linii. În urma monitorizării și analizelor efectuate pe teren, precum și a solicitărilor primite din partea publicului călător, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI) a decis ca liniile de autobuz 106, 117, 122, 168 și 253 să beneficieze de un număr mai mare de vehicule. Măsura a intrat în vigoare de luni, 27.09.2021. Menționăm că, în urma aprobării în cadrul ședinței Consiliului General al Municipiului București (CGMB) de săptămâna trecută a propunerii Primăriei Capitalei de rectificare bugetară, TPBI va analiza redimensionarea capacității de transport și pe alte linii.”

A doua oară vorbește Primarul Capitalei (Nicușor Dan):

Pentru o deplasare mai rapidă în Capitală, punem la dispoziția bucureștenilor mai multe mijloace de transport public.

Începând cu 11 octombrie, creștem numărul de curse pentru 16 linii de transport în comun, respectiv liniile 25, 36, 55, 85, 86, 93, 112, 117, 123, 137, 139, 162, 163, 226, 301, 330. La o săptămână distanță, din 18 octombrie, vom suplimenta numărul de curse pentru alte 32 de linii, adică 101, 102, 103, 105, 106, 116, 122, 131, 135, 138, 141, 173, 178, 205, 220, 221, 222, 243, 253, 278, 313, 331, 368, 382, 405, 434, 438, 443, 446, 447, 448, 783.

E vorba în total de 48 de linii de transport, care sunt atât linii din București, cât și linii care fac legătura între București și localitățile limitrofe. Aceste suplimentări au fost posibile datorită creșterii bugetului pentru transportul public, propunere pe care am făcut-o recent CGMB și care a fost aprobată.”

A treia oară vorbește Societatea de Transport București (STB):

Pentru prevenirea răspândirii virusului Sars-Cov-2, Societatea de Transport București – STB SA va crește capacitatea de transport pe 48 de linii, în două etape, astfel: Începând de luni, 11.10.2021, va fi suplimentat numărul de vehicule pe următoarele 16 linii: 25, 36, 55, 85, 86, 93, 112, 117, 123, 137, 139, 162, 163, 226, 301 și 330. Începând cu data de 18.10.2021, va fi suplimentat numărul de vehicule pe următoarele 32 linii: 101, 102, 103, 105, 106, 116, 122, 131, 135, 138, 141, 173, 178, 205, 220, 221, 222, 243, 253, 278, 313, 331, 368, 382, 405, 434, 438, 443, 446, 447, 448 și 783. Suplimentarea numărului de vehicule a fost stabilită ca urmare a sondajelor de încărcare efectuate pe traseele de transport public, precum și a solicitărilor primite din partea călătorilor.”

Deci unele s-ar fi suplimentat deja… sau se suplimentează de azi ori de săptămîna viitoare? – cui îi mai pasă care-i adevărul.

listă de articole selecționate despre transportul public – aici 

uluitor!

Pur și simplu peste noapte s-a-ntîmplat.

Mizeria de garduleț încropit în jurul scuarului de lîngă Academia militară a dispărut!

Iar în locul lui, Primăria Sectorului 5 a construit împrejumirea asta:

Nu știu ce e mai uluitor.

Că s-au aruncat bani, timp și resurse pentru montarea primului gard – cel metalic – care n-a stat nici măcar o săptămînă?

Sau că ambele lucrări s-au efectuat într-un ritm fantastic, pe care cu siguranță am vrea să-l regăsim la oricare din lucrările edilitare – bune ori rele! – ale Primăriei Municipiului București?

bătaia de joc continuă

Cred că primăria sectorului 5 chiar se distrează pe seama Cotroceniului; altmiterea nu-mi explic batjocura asta de gard care doar urîțește un scuar care n-are nevoie să fie împrejmuit.

… asta-n timp ce-n restul sectorului se practică amenajări care de care mai dichisite.

Atât de multe degeaba

Rar weekend mai plin de lucruri în Capitală. Evenimente, chestii, concerte, expoziții, happeninguri, întîlniri, crosuri, marșuri. Gratis ori pe bani, toate alandala, făcute de oriunde de oricine a vrut să facă ceva – mai puțin de către Primărie… nu că eram în ajunul zilei orașului nostru.

Deci, puzderie de șanse să ne simțim bine împreună – dar ce folos! Bucureșteanul de lîngă noi habar n-a avut de ele.

S-a prins că se-ntîmplă ceva prin București doar cînd nu l-a lăsat poliția să treacă cu mașina pe cine știe ce stradă; iar atunci a dat o-njurătură și a luat-o pe altundeva.

Ce ratare uriașă! Ce prăpastie între ce putem face și folosul pe care-l au ceilalți de pe urma noastră!

Bucureșteanul nu-și mai simte demult orașul aproape: pentru că puțin din ce se-ntîmplă i se adresează. Primăria nu-l caută; societatea civilă n-are nevoie de el; și nimic din ce se petrece-n spațiul public nu e vesel, gîndit să-i aducă bucurie și – mai ales – nu ajunge acolo unde trăiește el.

Orice s-ar întîmpla în Capitală, prima reacție a tuturor e să-nchidă o stradă și să devieze un autobuz – făcînd de la bun început evenimentul inaccesibil.

Păstrați orașul deschis, proștilor.

cine a dat tonul.

Toată lumea știe: înaintăm cu viteza celui mai încet dintre noi.

Așadar, Capitala evoluează numai odată cu rezolvarea fiecărei mizerii care face viața locuitorului un chin.

E atît de simplu.

Pe de o parte trebuie să ne luptăm zi după zi și să facem și să ținem orașul curat; să reparăm trotuare, să astupăm gropi, să întărim clădiri, să trimetem tramvaie, trolee și autobuze în stații – și încă vreo sută de asemenea lucruri. Toate odată, în același timp și toate bine: doar asta este rețeta funcționării oricărui oraș civilizat.

Pe de altă parte trebuie să privim înainte, în sus: să ne dorim o atmosferă mai bună mîine, să visăm progres și să clădim un oraș vesel, bun, prietenos cu noi toți.

Nu facem nici una, nici alta.

Și știți ce-i înspăimîntător în continuare? Că Bucureștiul merge mai departe, în legea lui, pe drumuri deschise și lăsate de personaje cumplite ca Oprescu, Onțanu, Vanghelie ori Piedone. Ăștia au făcut Bucureștiul să fie așa cum îl urîm. Dar vina lor e infinit mai mică decît vina noastră, că după atîta vreme nu încă nu putem face Bucureștiul cum ne-ar prii tuturor.

Să ne gîndim un pic la asta azi, de ziua orașului nostru.