despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

după patru luni – nimic

… iată corpurile de clădire ale școlii 141 de la noi din Rahova.

Au fost construite – săracele – înainte de Război.

… știți povestea? Astă primăvară s-a prăbușit un tavan – noroc că nu erau copiii la școală atunci. Primăria noastră, din Sectorul 5, s-a apucat să repare stricăciunea… doar ca să se răzgîndească prin vară, hotărînd să demoleze clădirile vechi.

Și să facă altele!

M-am dus și eu, cam la patru luni de la decizia demolării – să văd ce și cum se lucrează. Îmi și închipuiam zeci de camioane cărînd moloz, alte zeci aducînd saci cu ciment, macarale, excavatoare – totul învăluit în praf și gălăgie.

Să vă mai arăt odată pozele???

 

Ce să se construiască la loc – ce altă școală să se construiască la loc – dacă aici încă nu se muncește nimic nici măcar la demolarea școlilor vechi?

362

Prin oraș s-a pornit să circule un autobuz – 362 – care te duce de la un muzeul la altul. Îl iei de la Scînteia, te lasă la Muzeul Satului, la Triumf, în Victoriei – pentru Antipa și celelalte de pe-acolo – și-apoi, după ce merge pe Calea Victoriei, se duce-n Cotroceni; după ce termină cu Grădina Botanică se-ntoarce și o ia pe Splai, pentru a duce oamenii la Casa Republicii (ar fi fost ideal să aibă stație în fața intrării turistice de-acolo). Stați, că mai merge – se duce la Parcul Carol, la Muzeul Tehnic; și dup-aia revine-nspre centru, unde face ditai ocolul pentru-a deservi Foișorul de Foc; și la sfîrșit, cînd o ia-napoi spre nord, mai trece și pe la Gara Băneasa.

Ce aiureală!

Nu?

… nu; nu întocmai!

Eu zic că ne permitem luxul ăsta – de-a dispune de-o mînă de autobuze pe care să le trimitem să care aer prin oraș. Sigur, ar face bine să circule eficient pe alte linii aglomerate, unde să ajute oamenii s-aștepte nu opt, ci șapte minute-n stație; dar…

… dar ceea ce face un oraș să fie civilizat și prietenos e fix genul ăsta de larghețe: cea de care beneficiază puțini.

Eficiența este minunată – ne-o dorim – dar, ajungînd sclavii eficienței, n-o să fim nici civilizați, nici mulțumiți, nici fericiți.

Pentru că-i frumos să ai un autobuz cu care să te și plimbi.

——————————-

… plimbări cu noi la muzee: Palatul Regal • Aman și Zambaccian • Muzeul Colecțiilor de artă • Mărțișor Muzeul tehnic • Muzeul militar • Muzeul Satului • Cimitirul Bellu Muzeul Vîrstelor

150 de oameni de treabă

Primăria Capitalei a făcut un lucru bun – a organizat un concurs de proiecte pentru cetățeni.

… mai bine 150 de idei au rămas pe listă; din ele, 33 sînt eligibile – și puteți vota ce vă place mai tare.

Nu vreți să le votați? Nu face nimic; dar eu zic că n-ar fi chiar o pierdere de vreme dacă le-ați citi – pe toate 150, nu doar pe cele din lista scurtă.

De ce?

Fiindcă ajută; ajută să vedem cum gîndim noi, cetățenii; noi, oamenii.

Ajută să ne dăm seama că nici unul din proiectele astea nu vine c-o idee-minune; c-o soluție nemaiîntîlnită.

Nu – sînt doar idei normale, mici, de bun-simț.

… exact ceea ce nouă, tuturor, ne trebuie; exact de ce ducem lipsă; exact cu ceea ce avem nevoie să-ncepem.

să vă caut EU?

Este tot mai clar că nici una din Primăriile actuale bucureștene n-o să facă mai nimica. Nici sectoarele, nici cea mare.

Nu-i o tragedie; nu se aștepta nimeni ca ăștia să fie-n stare să facă ceva…

… dacă nu-s împinși de la spate!

Deci, dacă mă siliți s-o spun, o spun. E vina ăluia care nu face! Da’ ăla care nu-l impinge să facă nu-i niciodată vinovat… nu-i pute gura.

Pentru că – în chestiuni publice – sîntem cu toții-n aceeași găleată; nu primăria lor și societatea noastră.

Asta „a mers” cîțiva ani, pe vremea lui Oprescu, dar azi nu mai merge! Și nu merge… fiindcă nu dă rezultate!

Se face un an-jumate și nu știu unde-i Opoziția! Și cine!

Nu m-a căutat nimeni! Nu mi-a scris nimeni! Nu mi-a trimes nimeni măcar un fluturaș! Nu mi-a aținut nimeni calea pe stradă: „știți, noi – consilierii x și y – vrem aia și ailaltă și știm și cum să le facem!”

Și ce ocazii, fraților, ce ocazii pierdute…

Oamenii ăștia care-și zic „opoziție” continua să trăiască-n bula lor – mai postînd cîte ceva adresat tot celor ce oricum gîndesc ca ei, mai răspîndind cîte un mesaj al șefului, mai dînd un like la vreo glumă despre Primar… atît!

Soluții? Idei? Gînduri pentru viitor? Ciuciu: tot Primăria vine cu-n concurs de proiecte adresat cetățenilor!

Nu văd emulație, nu văd coordonare, nu văd cooperare; nu văd, bunăoară, consilierii din sectorul 5 conlucrînd cu cei din sectorul 4 – nu văd decît că-și dau share la cîini pierduți.

se asfaltează și nu-s alegeri

Anul trecut, toamna tîrziu, tot bucureșteanul sărise de cur în sus că… „de ce se asfaltează?”

Că-i frig, că n-o să ție asfaltul, și că – mai presus de toate – e o măsură electorală: fiindcă asfaltarea se petrecea taman în preajma campaniei electorale parlamentare.

Un an mai tîrziu…

Asfaltul – ia, minune! – a ținut. Și oamenii au circulat bine: nu doar cei cu mașini, dar și autobuzele și troleele.

A venit toamna iar: și iar se asfaltează-n București, în multe locuri, pe multe bulevarde.

Și, na belea: nu-s alegeri.

Nasol: fiindcă ne vedem nevoiți să-njurăm Primăria inventînd pretexte noi.

pentru cine facem lucruri?

V-ați fi dus și voi!

Sau poate nu v-ați fi dus!

… dar ați fi avut ocazia să judecați dacă merită sau nu să mergeți.

Dar de unde să știți?

Odată-n plus, în Sectorul 5 se organizează un eveniment despre care nu știe nimeni din sector.

De un’ să știe?

Au fost afișe lipite? Aiurea!

Au fost bannere atîrnate prin răspîntii? Canci!

A primit cineva vreun fluturaș pe stradă? Ciuciu!

A ajuns, cumva, vreun comunicat la vreo televiziune, la vreun ziar? Vax!

A scris undeva, măcar pe site-ul primăriei? Ce să scrie acolo – că ultimul „eveniment” e deschiderea anului școlar; acolo nu scrie nimic.

nu mai sînt garduri de protecție la fosta fabrică de bere „Rahova”

… a durat nouă luni!

Și după nouă luni, primăria sectorului 5 a scos gardurile de protecție puse pe trotuarul din fața ruinei fabricii de bere „Rahova”.

Gardurile erau fiindcă ditai bucata din acoperiș căzuse-n stradă astă iarnă, pe viscol. Și ce mai rămăsese din acoperiș, a mai căzut odată acu, la ultima vijelie.

Cu toate astea… gata! – gardurile nu mai sînt.

Însemnă că e-n regulă? Că nu mai e urmă de pericol? Că putem merge liniștiți pe trotuar? Că nu mai cade nimic nici pe șosea?

ideea-i că nu poți să nu faci comparații

Cîtă răbdare să ai – cîtă să mai ai?

Și înțelegere…

Dar te uiți în jurul tău – și vezi că ceilalți sînt în stare să facă, ceilalți reușesc să se miște: și te seacă gîndul că de ce numai ceilalți?

… cît mai ține pînă cînd să fii-n stare să faci și tu, totuși, ceva?

Să exemplific!

Iată sectorul 4, și iată sectorul 5! Amîndouă, anul trecut, s-au ales cu primari noi!

E adevărat: primarul din sectorul 4 – Băluță – fusese deja viceprimar, fusese deja interimar; dar nici primarul din 5 – Florea – nu era întrutotul străin de ce se petrecea-n sector.

Și acum să ne uităm la ce se face!

Băluță nu mai prididește cu treaba!

Sigur că o mare parte din ceea ce face Băluță în sectorul 4 e chinuitor, excesiv, urît: dar gunoiul se strînge, parcări se fac, bulevarde se-ngrijesc, iarba se taie frumos – măcar există iarbă de tăiat! – și locurile de joacă-s curate!

Dar în sectorul 5 încă nu se face nimic, nimic, nimic! Sîntem mereu gata să ne-apucăm de făcut ceva, avem planuri, idei și proiecte… și mai ales, avem cele mai întemeiate scuze că nu facem nimic!

Cu toată răbdarea și-nțelegerea din lume: noi vedem că ăl’lalt face! … că-i iese! … că-ncearcă! 

Și ne seacă!

Tîrgul proștilor

Este fantastic.

În acest weekend se ține-n Herăstrău o chermeză publică numită Tîrgul Bucureștilor.

Muzică „populară”; must – cinci lei paharul; suta de grame de carne friptă – zece lei: genul ăsta de tîrg.

Se ține-n Herăstrău, deși locul inițial plănuit fusese Piața Constituției.

Nu mă bag, nu știu de ce n-a mai ajuns să se desfășoare-n Centru.

Doar că – vedeți voi – hîrtiile au mers pe făgașul lor obișnuit. Chiar dacă n-a mai existat tîrg în Piața Constituției, autorizațiile și avizele pentru el au curs!

Regia de transport încă mai anunța sîmbătă dimineață pe site că din cauza „tîrgului din Piața Constituției” (tîrgul începuse de vineri în Herăstrău!) linia turistică se deviază!

Iar sîmbătă seara autobuzele liniei turistice încă mai circulau deviat, deși nu avuseseră nici o secundă de ce!!!!

Comunicatul a disărut de pe site, dar pe pagina de facebook a Regiei încă mai era – ca să ne rămînă dovada prostiei și indolenței noastre publice.

se zice „mulțumesc”

… p-ăia micii îi învățați să spuie sărumîna pentru masă, s-asculte de mătușa zgîrcită, și să vorbească frumos cu ăla de la parter care-are cîine pișăcios.

362 de zile pe an înjurați Primăria și felu-n care e condusă și mai ales de cine-i condusă.

Da’ astea trei zile v-ați dus la sărbătoarea Bucureștiului – cea care s-a ținut în fața Casii Republicii.

V-ați dus și v-a plăcut.

„Mulțumesc” – însă – n-ați zis.

… mda.