despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

nivel istoric

M-opresc seară de seară-n Izvor – parcul-n care, de veri nenumărate, uit de tumultul citadin – bălăriile-s uriașe: te-aștepți să iasă dintr-o tufă ursul, nu altceva!

Nu, niciodată n-a fost atîta mizerie-n Izvor.

M-abat prin Cișmigiu – ce poate fi mai plăcut decît o plimbare răcoroasă-n inima orașului? Sigur că-i știu bubele: mirosul greu de găinaț, frunzele prăfuite, aleile desfundate. Dar ce-are-a face: Cișmigiul, Cișmigiu rămîne.

Cu toate astea, niciodată n-am văzut parcul ăsta atît de delăsat ca acum. Gunoi nemăturat pe alei – nemăturat cu zilele!

Nu, niciodată n-a fost atîta mizerie-n Cișmigiu.

Mă plimb pe străzile din Centru – nu pe alea mari, pe unde mai sticlește cîte-o vitrină și se mai aruncă cu niște apă pe trotuar, ci pe străduțele mici, întortocheate, acolo unde-i Bucureștiul dulce și încîntător: la fitece colț și stîlp zac saci mari și gunoaie de toate felurile, dospind în caniculă.

Nu, niciodată n-a fost atîta mizerie-n Centru.

Știu – înțeleg – de ce e greu să se facă și de ce nu se poate încă face.

Doar că mi-e teamă că nu nouă – cetățenilor! – ni se face silă de București, ci administrației însăși i se face silă de București. Pur și simplu Primăria se poartă de parcă deja s-a săturat de atîtea și atîtea probleme și mizerii, încît… încît nu mai face nimica.

fiecare a vrut să-l vadă.

Fiecare cetățean a avut așteptări de la primarul Nicușor Dan.

Unii au sperat!

… c-o să schimbe, c-o să se zbată, c-o să se bată, c-o să răstoarne cele greșite.

Alții au cobit!

… c-o să dea greș, c-o să fie oprit, c-o să eșueze… încercînd.

Nimeni, însă, n-a avut cum să creadă că pur și simplu a dat-o peste nas tuturor… nefăcînd și neîncercînd!

bătaie de joc!

Iată ce țarc mizerabil a montat primăria sectorului 5 odată cu igienizarea părculețului micro-cvartalului dintre străzile Carol Davila, Ana Davila și Eroii Sanitari.

… și cît de elegant fusese vechiul gărduleț!

Pe românește, cineva și-a bătut pula de Cotroceni – atît.

ce primărie, ce porcărie

Cum-necum, parcul Izvor a rezistat anilor. Au trecut peste el fel de fel de evenimente – concerte și paranghelii – și lucrări edilitare fără să i se strice aproape deloc peluzele și drăguțele alei așternute cu pietriș

Pînă azi; pînă acum, în iunie 2021, cînd în parc – în parcul primăriei – s-a montat un circ – circul primăriei:

Reciclaț frumuos.

De curînd containerele de reciclare din sectorul 5 au trecut printr-un „upgrade”. Nu mai avem lăzile acelea simple pe roți; ele au fost ascunse-ntr-o improvizație cu ușițe, care arată, într-adevăr, mai elegant.

Doar că e inutil „să se vadă frumos” – reciclarea nu-i o rușine. Containerele de gunoi sînt o apariție obișnuită la fitece colț de stradă-n multe orașe ale lumii și oamenii le folosesc, fiindcă asta contează – să fie eficiente și să fie folosite.

Dar ce e cu adevărat o mizerie? Odată cu schimbarea asta, numărul locurilor unde poți recicla hîrtia, plasticul și sticla a scăzut cu aproape două treimi: pe verificatelea și număratelea, fiindcă Primăria însăși se laudă c-o să fie… 16 locuri. 16 locuri în tot sectorul!

Nu mai am trei containere la distanță de cinci minute de mers pe jos de casă – ci doar unul singur. În schimb, s-au montat în fața parcului Sebastian, că de-aia merge lumea-n parc, să scape de maculatură. Iar alte locuri de reciclat sînt ba-n rond la Sebastian cu Nuțu Ion, ba jos, la esplanda Academiei Militare ori chiar la Eroilor – departe de blocuri, de zonele aglomerate în care locuiesc oamenii.

Asta, în condițiile în care – cică – chiar ne pasă de importanța reciclării!

Nu-i nevoie să reinventăm și nici să parfumăm reciclarea și strîngerea gunoiului. E de-ajuns ca cetățeanul să ajungă la containerele de reciclare ușor, fără să fie nevoie să folosească mașina – și să știe că întotdeauna va avea loc să arunce-năuntru ce are de aruncat.

Problemele ce țin de curățenie și reciclare nu-s o prioritate a Bucureștiului ca întreg – și din păcate sîntem martorii unei slăbiri continue a administrației publice în multe alte domenii.

Totul e cu cap

Îmi pare rău să fiu taman eu ăla care să zică asta, dar – în sfîrșit – primăria Bucureștiului lucrează cu cap.

Din fapte mici se adună o nouă realitate; trebuie doar s-o pricepem!

Habar n-avem cît de simple-s toate lucrurile și cît de bine se leagă-ntre ele.

V-ați rîs că nu mai sînt bani pentru toaletele publice. V-ați indignat că bălăriile au crescut pîn-la brîu…

Cînd colo, e doar noua viziune sinergetică a administrației noastre. Cînd ne taie, sărim gardul și ne ușurăm în natură!

din zbor (280)

… două vești din București!

Se-apucară să facă ceva pe linia tramvaiului, mai jos de Apaca. De ieri pînă azi, deteră gardurile de fier ce separau liniile de șosea.

Firește, la ora 9 dimineața nu muncește nimeni – dar nimeni.

Iar între Apaca și „Afi”… nimic.

Revin containerele de selectare-n sectorul 5; de data asta avem unele mai elegante, pe care să se poată lipi frumos abțibildurile primăriei.

știam—speram

Sigur că știam – am știut de fiecare dată.

Știam fiecare ce poate, ce nu poate, ce-i poate… pielea.

Bunînțeles, mînă-n mînă cu știutul ăsta, a mers și speranța: că, poate, o să iasă ceva.

Și cînd s-a ales Oprescu primar, și cînd s-a ales Firea primar, și – firește – și acum, cînd e Dan primar.

Cu toții vrem foarte tare să reușească – nu-i așa? Ar fi culmea-culmilor să ne bucure fiecare bîlbă, fiecare pas greșit; și-ar fi cu adevărat mizerabil ca, după ce-am sprijinit fiecare fapt folositor Capitalei al vechilor administrații, acum să procedăm altminterea, cînd o fi nevoie. Delicios aportul publicului chibițar care după patru ani de glumițe și-a descoperit acum veritabilele cunoștințe legate de buna administrare a Capitalei.

Doar că nu știm cum e condusă Primăria, nu știm care-s oamenii care decid și cît decid, nu știm ce se vrea; și-n plus, nici nu avem cum să știm. Știm doar că reaua-voință și hoția au fost înlocuite cu nepriceperea și neputința, ceea ce a dus doar la un alt nivel de scîrbă de a locui în orașul nostru.

Nu e de vină doar primăria pentru asta: ci și lipsa unei opoziții care să aibă o agendă bucureșteană.

Răul făcut de precedenta administrație nu se traduce doar în bani, contracte și blocaje: ci și-n existența unei opoziții de mucava, formată din persoane pe măsura felului în care-a fost condusă pîn-acum Capitala.

din zbor (278)

… unul din nu multele lucruri care-ncepuseră de vreun an-jumate chiar să meargă în sectorul 5 era posibilitatea de-a lăsa în containere puse convenabil plasticul și maculatura.

Oamenii se obișnuiseră cu reciclatul și treaba funcționa. Containerele se goleau conștiincios – cum am zis, chiar mergea.

Pîn-acum vreo zece zile, de cînd toate containerele de reciclare au dispărut.

Unde? De ce? Nu știe nimeni.

Primăria nu zice, opoziția nu se uită la căcățișuri dintr-astea…

Căcățișurile astea, oameni buni, sînt de fapt lucrurile care transformă administrarea în ceva prietenos, omenos, predictiv și sustenabil – premisele orașului „smart” în care ne-ar prii să trăim.

se zice «mulțumesc»

… bucureșteanul!

Mereu boscorodește stăpînirea: că face… că nu face… că nu face cum ar vrea el să facă.

Da’ cînd se face ceva – orice – se duce și el să caște gura!

… și-i place; ohooo, ce-i mai place.

Dac-ar zice și «mulțumesc», însă, n-ar mai fi bucureștean.