despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

de citit

Laboratorul de memorie urbană: istorii, istorie, oameni, locuri – lucruri frumoase.

«Revista urzica» – recomandare

Ne face plăcere să vă putem recomanda azi un site unde se strîng nenumărate caricaturi românești.

Găsiți albume-ntregi de Matty – firește! – Poch, Cobar, Pall, Pompiliu Dumitrescu… și mulți alții.

De asemenea puteți da și peste cîteva almanahuri din colecția Perpetuum comic.

Un efort extraordinar care se cade a fi lăudat și cunoscut.

Site-ul se cheamă «Revista urzica» – are și pagină de facebook.

Muzeul Agerpres

… azi împlinește 130 de ani și agenția noastră de presă ne face un cadou!

Se cheamă Muzeul Agerpres și este „un proiect prin care sunt prezentate publicului larg fotografii, documente şi informaţii cu valoare istorică”.

o lansare și o recomandare!

Am urmărit cu drag fiecare episod din seria „de locuit și de povestit” publicată între 2012 și 2015.

Iată că Răzvan Voinea, unul din autorii acestei serii, lansează o carte – Idealul locuirii bucureștean: familia cu casă și grădină. Parcelările Societățile Comunale pentru Locuințe Ieftine – București (1908 – 1948).

Asociația Studio Zona lansează cartea istoricului Andrei Răzvan Voinea, Idealul locuirii bucureștean: familia cu casă și grădină. Parcelările Societățile Comunale pentru Locuințe Ieftine – București (1908 – 1948). Cartea este prima din seria dedicată istoriei urbane și are la bază lucrarea de doctorat a autorului, susținută în 2017 la Universitatea de Arhitectură “Ion Mincu”. Studiul investighează activitatea Societății de Locuințe Ieftine și idealul care a guvernat o generație de medici, politicieni, ingineri și arhitecți: cel al locuirii într-o casă înconjurată de grădină, la un preț accesibil. Acest ideal s-a dovedit a fi imposibil de pus în practică, într-un București dominat de tuberculoză, inegalitate și de lipsa drepturilor sociale, departe de narațiunile romantice publicate după 1989. Între 2015 și 2018, Asociația Studio Zona a condus o inițiativă civică de conștientizare a istoriei fiecăreia dintre cele 25 de parcelări de locuințe-tip proiectate de Societate prin redactarea și distribuirea de pliante fiecărei familii care locuiește în cele peste 4000 de locuințe edificate între 1908 și 1948. Locuitorii parcelărilor sunt invitați la eveniment.

Lansarea va avea loc, luni, 4 martie 2019, ora 19.00 la Teatrul Național București, Foaierul Sălii Media. Cartea poate fi achiziționată la prețul de 15 lei, fiind subvenționată prin Timbrul de Arhitectură.

Răzvan Voinea (n. 1985 – Câmpina) este istoric, absolvent al Facultății de Istorie (2008), al masteratului de Studii Culturale Britanice (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, 2010), ambele în cadrul Universității București și al masteratului de istorie central-europeană din cadrul Universității Central-Europene (Budapesta, 2012). Doctor în istoria arhitecturii (UAUIM, 2017). Bursier al Academiei Române (2014-2015) și Fulbright Visiting Scholar la University of Pittsburgh (2016-2017).

Azopan – o recomadare

Ne face plăcere să recomandăm lucruri bune. Azi ne bucurăm să putem lăuda fototeca Azopan.

Sînt destule imagini bucureștene – pe unele nu le știți – deși grosul fotografiilor sunt de prin Ardeal.

Uitați-vă: merită.

Recomandare: București – o istorie ilustrată

Un album ilustrat cu mai bine de 650 de pagini, arătîndu-ne viața Capitalei din 1918 pînă-n 1947.

Frumoasă strădania lui Florin Mardale de a urmări, an după an, Bucureștiul și de a-l și povesti – fără a da în păcatul de-a fi nici plictisitor, nici chițibușar.

Felicitări! A ieșit frumos. Iată doar cîteva spicuiri.

Deocamdată, albumul se găsește aici.

Din fugă: B:MAD

scris de Ando

Adică, pentru cei interesaţi, o bogăţie de informaţii despre patrimoniul Bucureşti: Modernism Art Deco. Un proiect foarte interesant, derulat de igloo habitat şi arhitectură, menit să „popularizeze şi să impulsioneze conştientizarea… valorii pe care o reprezintă arhitectura deco-modernistă – ipostază reprezentativă a modernismului arhitectural din oraşul Bucureşti”. Concret, avem o expoziţie deschisă la parterul Palatului Telefoanelor, de pe Calea Victoriei, unde pe o sumedenie de ecrane sunt proiectate imagini reprezentative pentru acest patrimoniu: edificii publice, birouri şi hoteluri, vile şi imobile cu apartamente, elemente ale limbajului art deco.

Se oferă, gratuit, vizitatorilor şi un ghid bogat ilustrat (peste 200 de pagini) dar, lucru demn de reţinut: oricând, puteţi afla detalii sau găsi imagini pe site-ul proiectului: www.artdecobucharest.ro

 

O recoman„Dare”

scris de Ando

O napolitană bună, săţioasă, cu umplutură şi glazură de ciocolată neagră.

E turceasca şi se găseşte la Mega Image.

Preţ: 1,60 lei.

Şi o atenţionare: dacă gustaţi şi vă place, nu strică să faceţi o mică provizie, pentru că se vinde repede.

Cel puţin la  Mega-urile din jurul meu, a durat o săptămână până şi-au reînnoit stocul.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

Cei de la Cartierul Uranus, mereu la datorie!  

scris de Ando

N-am să pierd niciodată ocazia de a-i lăuda pe Costin şi pe Cristi, cei doi entuziaşti scormonitori de documente şi de amintiri de la Cartierul Uranus, mai ales că luna aceasta au şi o frumoasă aniversare: „…proiectul nostru împlinește cinci ani de la înființare – un timp în care am adunat cîteva mii de imagini din cartier și, cu ajutorul Dvs., le-am făcut cunoscute unui public nesperat de larg. Astfel, în amintirea unora, în închipuirea altora (mai tineri), cartierul a revenit puțin la viață”.

Imi place de ei că sunt adevăraţi interlocutori atât în mediul virtual, dar şi în realitate: modeşti, simpatici, atenţi, şi – mai ales – fără aere de superioritate. Deşi deţin un volum impresionant de informaţii despre regretatul cartier, sunt permanent „pe fază”: ascultă sau citesc atent, asimilează şi filtrează cu răbdare poveştile şi amintirile celor care au locuit sau au muncit în acel areal urban. Un singur exemplu. Intr-o discuţie legată de cinematografele din zonă, le spuneam că îmi amintesc de existenţa unui alt fost cinematograf numit „Rahova”, aflat undeva mai jos, spre intersecţia cu Justiţiei, dar tot pe Calea Rahovei, însă altul decât cele care apar îndeobşte în fotografiile de pe net (Coşbuc, Modern, Nicolae Bălcescu). Răspunsul a venit rapid şi documentat:

„Cinema Rahova, despre care aţi şi spus că era mai jos, spre centru, era în clădirea pe care am bănuit-o, era cea de la adresa Calea Rahovei 91, ocupată de ateliere de proiectare T.C.I. la momentul demolărilor; ataşez poza din albumul lui Bonciocat.

Şi nu se opresc aici cu roboteala: astfel, la finele lui octombrie, au lansat o nouă pagină de grup pe facebook intitulata Măruntaiele cartierului Uranus, iar din această lună, reiau întâlnirile de joia de la expoziţia lor de la parterul hotelului Marriott ( prima întâlnire e chiar joi 8 noiembrie , orele 18).

o recomandare

… cînd e vorba de covrigei, n-avem ce-alege mare lucru.

Ori dăm de-un fel de variațiuni ai celor numiți „de Buzău” în care-ți șubrezești caninii, ori de cine știe ce alte sărăcii care-s făcute – așa, la modă – ba cu ulei de măsline, vin, boabe și tărîțe

E drept și că asta-i oferta marelui comerț, acela care ține un monopol nefiresc și gîtuie mici producători care n-apucă niciodată s-ajungă la cei mai mulți dintre consumatori.

De-asta-mi și place să mai intru și prin micul magazin care subzistă, cu greu, printre blocuri: mult-hulitul butic, pe care-am fi destul de deștepți dacă l-am ajuta mai des.

Aici, în buticul ținut de cineva care-și știe clientul, mereu găsești și altceva – poate mai bun; și sigur mai altfel decît ce-a hotărît marele „retail” că vrem noi să cumpărăm…

Ca de pildă covrigeii ăștia.

Buni, gustoși, fragezi – cu totul altceva.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos