despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Pe unde să te-abaţi cînd ţi-e poftă XIII

E vremea pentru harta recomandărilor noastre.

O-nsoțim, firește, cu cîteva vorbe – ce mai e nou, ce mai e bun și ce a rămas pe dinafară.

N-a fost anul restaurantelor; deși am păstrat toate recomandările de pîn-acum, cine știe cîte dintre ele o să-și revină cu adevărat? La prea multe n-am mai fost; poate pe la „Pescăruș”, la „Hard Rock Cafe” și la „Berăria Centrală”.

Au dispărut două șaormerii: „La Haleală”, care oricum n-ar mai fi apucat vreo laudă, și „Royal Kebap”; din fericire, am putut adăuga, cu inima deschisă, „Fendi” și chiar „Panorama”.

Oareșce stagnare la patiserii – s-au mulțumit să subziste. Nici cofetăriile n-au venit cu nimica nou. Am inclus însă, la capitolul lucrurilor ce pot fi luate pe stradă, pizzeriile care vînd la felie – „Treevi” și „Latin Pizza”.

Dar – ce bucurie! – avem o creștere importantă la magazine. Băcănia „János Bácsi”, măcelăria și magazinul turcesc „Ayt”, plus „La Prăvălescu” (unde-s și cele mai bune gogoși din oraș). Plus un magazin de haine numit „Ishy outlet” unde chiar găsești… altceva.

Ce să mai zic? Am luat cozonaci de milioane de la „Ayt” și „Piticot”; pizza pentru acasă e fără reproș de la „Pizza Ka”; mîncare bună de fiecare dată de la „Nussdorf”, „Story Pizza”, „Oala cu bunătăți” – după chef; în general nu pot zice că-i rău!

N-am mai actualizat harta zonelor comerciale bucureștene; e de-ajuns de multă informație pe ediția scoasă în 2020 ca să ne facem o idee de cum sîntem înconjurați de magazine.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

ce știm despre mîncarea livrată?

De-abia ce ne obișnuisem – în sfîrșit! – să avem o piață a restaurantelor cumsecade, unde clientul să fie servit bine, iute, prietenos; de-abia ce ne trecuse spaima și sila aceea de a fi trași pe sfoară, intrînd într-un local și – fir-ar să fie! – piața asta dete-n brînci, din cauza restricțiilor din viața noastră.

Pierderile financiare pe care restaurantele le au sînt știute; dar pierderile clientului cum se pot ele măsura?

Să nu credem că noi – clienții – pierdem numai acolo unde nu mai avem cum să ne petrecem ocaziile frumoase ori pauzele de zi cu zi așezați la o masă.

Începem să pierdem, din păcate, din cauza micilor „scurtături” pe care unele restaurante și fast-food-uri încep să le practice, la adăpostul sistemului de livrare a mîncării acasă.

Întrucît ne place tare mult să fim serviți cît mai repede, curierii cu mîncare aleargă-n tot orașul.

Ne bucurăm cînd mîncarea vine fără să se lase așteptată – și, uneori, ne dăm seama că graba asta e-n paguba noastră.

Ce-nsemna, oare, cînd mîncarea ți se aducea numaidecît la masă cînd dădeai comanda? Că restaurantul era-ntr-adevăr eficient… sau că poate o avea făcută de ieri?

Ghinion – azi, dacă ceva nu ne place, dacă-i rece sau făcut greșit, nu mai avem cum să trimetem blidul-napoi la bucătărie: ne-am procopsit cu el.

Restaurantele știu asta, atunci cînd ne livrează prea repede sau cînd, din mai multe porții comandate, una-i rece.

Să știm și noi – tot ce știm e-n folosul nostru.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

La „Cocoșu’ Roșu”

Din vechea autostradă a Piteștiului te lași în dreapta, alegînd ieșirea spre Ulmi; numaidecît (după ce treci de cîteva hectare de hale de mărfuri și depozite logistice) vine localitatea aparținătoare zisă Ghionea. Ai ajuns.

Ferma asta – că fermă e, „Cocoșu’ Roșu” – e un loc plăcut: liniște-n cîmp, vaci, capre, cai, porci și – dacă n-ai chef să te dai cu căruța – prilej de trîndăvit la umbră, cu burta plină.

Fiindcă are și restaurant, ba chiar și un magazin strașnic cu fel de fel de bunătăți produse acolo: zacuscă, dulceață, cașcaval, brînză, iaurt, cîrnați, pastramă, carne – și altele.

Bunînțeles, copiii se-aleargă prin livadă, cască gura la animale ori se bucură de locul de joacă: pentru ei e distracția la „Cocoșu’ Roșu”.

Diferența față de alte locuri dintr-astea unde ajung familiile e, însă, mîncarea: aici nu se găsesc aiureli fără nici un dumnezeu, cum ar fi „puiul Shanghai”…

Friptura e friptură, cîrnații-s cîrnați, iar cartofii prăjiți nu-s doar prăjiți… îs și cartofi.

Chiar e mișto aici, la „Cocoșu’ Roșu”.

Gastrolab – plăcut

Clădirea nouă de sticlă de pe Aviatorilor, de lîngă Guvern, are darul să poată adăposti și un spațiu plăcut și generos pentru socializare – felurite cafenele și restaurante.

Gastrolab“ – cea mai ferită unitate dintre toate cele de-aici – e și o scuză bună să te-ntinzi încă un picuț în oraș, după ce te-ai vînturat pe frumoasele bulevarde verzi din zonă.

Nu ieftin, într-adevăr, însă cu darul de-a reuși să fie creativ – așa că merită.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

două restaurante bune în Sinaia

… fiindcă turismul înseamnă și că trebuie să te-așezi undeva să mănînci, iată și două recomandări din orășelul ăsta curat, cuminte și cochet:

Restaurantul „Snow“ – central, pe strada ce duce la telecabină: foarte bun, îngrijit și fără să facă rabat la măsurile de siguranță luate pe timp de pandemie (mesele chiar sînt depărtate serios unele de celelalte!)

Palace“ – restaurantul hotelului – nu te dezamăgește. Decorul, desigur, face toți banii; și mai ales faptul că terasa e-nspre minunatul parc, așa că nu-ți mai vine să te ridici de la masă.

Porții zdravene, mîncare gustoasă, meniuri inspirate și echilibrate, servire plăcută – amîndouă restaurantele astea sînt foarte bune.

 

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

„Lions” – pizza bună în Snagov

… în Snagov-sat, o pizzerie de toată isprava; îi zice „Lions” și-i o dovadă-n plus că am început, de cîțiva ani buni, să ne pricepem să facem și să servim mîncare mai ales în localurile simple, obișnuite.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

din zbor

Nu mai fusesem la restaurantul Bagdad de lîngă Cimitirul Sfînta Vineri de cînd hăul, dar mă bucura cînd îl vedeam deschis, trecînd în goană pe Calea Griviței. Dup-aia, cine știe cînd, mi-a ieșit din obicei să mă uit după el.

Aflu acuma de-abia că s-a închis și-mi pare rău; fusese un restaurant bun de tot.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

Restaurant „Excellence“, bun în cartier

Restaurantul „Excellence“ e pe strada Petre Ispirescu, cam la capătul dinspre 13 Septembrie.

Foarte-n regulă și pentru chermeze, dar mai ales pe vreme de vară, întrucît are o terasă măricică unde se păstrează răcoare.

Meniu fără bălării, cu ce se cere și ce se poartă.

Ca bani: ok
Curat: curat
Servire: bună

Deschis în fiecare zi • site facebook

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

Fragmente din memoria unui ziar (5)

scris de Ando

Citiți primul primul episodcitiți al doilea episod citiți al treilea episod citiți al patrulea episod

Neapărat trebuie să amintim că, în acei ani, ziarul „Libertatea” s-a implicat cu multă determinare în brambureala care cuprinsese viaţa comercială a oraşului. Apăreau şi dispăreau magazine, unele mai cu ştaif, altele simple dughene dar, cele mai multe, fără respect pentru estetica stradală şi, uneori, faţă de clienţi.

Aşa a apărut pagina „Cu bastonul prin prăvălii” unde magazinele primeau, după merit, Coroana sau se prăvăleau la… Tomberon.

Iar de aici, până la apariţia, la 21 iulie 1990, a rubricii TOPUL Restaurantelor bucureştene a fost un pas, aparent, mic dar important atât pentru cititori (în calitatea lor de potenţiali clienţi) cât şi pentru unităţile aparţinătoare breslei. Să vedem, aşadar, împrejurările şi intenţiile cu care pornea la drum acest „serviciu public”, dacă putem să-i spunem astfel:

Peste nici un an de la lansare, TOP-ul avea să primească şi un aliat oficial: departamentul de specialitate din Ministerul Comerţului care introducea şi la noi sistemul de brevetare, adică licenţa de funcţionare pentru restaurante.

TOPUL Restaurantelor a fost un demers jurnalistic original şi reuşit, iar plăcerea cititorului era completată de faptul că fiecare TOP lua în colimator, la final, un anume restaurant, însoţind-ul cu un comentariu volubil dar şi consistent argumentat – „pro sau contra”- după caz. Nu am aflat însă niciodată, cine era cel care împărţea stelele şi verdictele, adică misteriosul „Inspector L”!

va urma

din zbor: Hard Rock Cafe

Deja de mai bine de-un deceniu aici, la intrarea-n Herăstrău dinspre „H” și – neîndoielnic – un succes ce-a (a)tras și Berăria, după o vreme.

Merge bine: mîncare strașnică – unul din locurile unde chiar ții minte ce-ai mîncat, ca să zic așa.

În plus, atmosferă reușită, servire ireproșabilă – bașca fel de fel de evenimente, pe alese.

Pe timp de zi, o selecție muzicală de zile mari.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos