despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

la ofertă, doo la preț de doo-

ce probă vreți în plus că s-a tîmpit lumea?

„cu 5 lei primești un pahar… CU 10 LEI PRIMEȘTI DOUĂ PAHARE”!

Deci, unul la preț de unul, două la preț de două – mai departe nici nu-ndrăznesc să merg cu mintea! poate trei la preț de – să mă gîndesc… – trei!

Aparatul ăsta e pus la parterul unui „tower” unde-și au birouri o firmă de audit uriașă, un furnizor de soluții de business, ba chiar și-un minister care plimbă bani groși: dacă și ăstora trebuie să le spui că două pahare se vînd la preț de două pahare… e nasol!

Ana Venit Garantat

Dacă v-o fi fost dor să vă-ntoarceți în noaptea minții comerțului și-a publicității, v-ajut io:

img_8250

… cu sacii de gunoi „Ana Venit Garantat”.

M-a distrat? – garantat.

„o știți doar de la mine”

img_6732

 

tanda pe veranda

acuș-acuș ne mai facem cu-n mall. Veranda!

O s-aibă Carrefour și-o să se bată cu Kauflandul care se bate cu Oborul.

Reclama face toți banii. Tradiție și modernitate: s-au întors anii ’70…

img_6082

Da’ boieru-cela-nțolit la patru ace, cu țilindru pe cap, e fix pe partea de tradiție. Așa veneau domnii, pe vremuri, la obor, să-și facă tîrguielile!

Genial: regenerare urbană în Ferentari

ruf

Sectorul 5 nu stă pe loc, Sectorul 5 privește spre Viitor. Ce luminos e viitorul.

Ca să strălucească cum se cade, e nevoie ca și locurile mai amărîte ale Sectorului să primească lumină. Ea nu vine de la Răsărit, ci de la Primărie.

Iată, deci: REGENERARE URBANĂ FERENTARI.

… un document pe care însăși Primăria și-a pus sigla, deci e treabă serioasă: are 12 pagini, din care una de titlu și alta de final. Mai mult, a fost răspîndit la televiziune, la „România TV” – postul prin care instituția noastră administrativă comunică.

Cîte prostii, deci, se pot îngrămădi pe zece slide-uri  scrise cu litere mari?

Întîi, ni se înfățișează contextul istoric al… etniei, de la 1572-încoace. Este foarte drăguț cum nu se pomenește direct nici de țigani și nici de romi – cuvintele fiind ocolite și înlocuite cu etnie: o tîmpenie pudică.

istoric

Profund istorică – scoborîtă ca din filmele lui Sergiu Nicolaescu – este menționarea bandelor de gangsteri care-mpînzeau Ferentariul în anii tulburi din preajma Războiului. De altfel, toată gargara asta este luată din „Strategia de dezvoltare locală a sectorului” – document de căpătîi care se poate găsi pe site-ul Primăriei noastre; scrie acolo – negru (scuzați!) pe alb – inclusiv de Dumitrașco țiganul care-a trăit acum trei veacuri.

Însă proiectul nostru de regenerare urbană vine cu ceva-n plus!

… c-o POEZIE!

bolintinieau

De Bolintineanu însuși; o fi știut el ceva, că altfel nu-l făceau, în zilele noastre, liceu în Rahova!

Urmează o hartă, ca să mai umple o pagină… pardon! două! În caz că nu știm unde se află cartierul nostru, aflăm acum, din aproape în aproape.

harta

… deci ne-au mai rămas cinci pagini ca să ne ocupăm de chestiunea-n sine: de regenerarea Ferentariului. Ce-nsemnează ‘mneai, de fapt? Ce prespune? Presupune ceva?

implica satisfacerea nevoilor prezentului fara a compromite abilitatea generatiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi; pentru ca dezvoltarea sa fie durabila, trebuie sa tina seama de factorii sociali și de mediu, sa evalueze consecintele pe termen lung

Am rîs destul la-nceput, nu? – era vremea să plîngem.

regenerare

 Aflăm că..

Capitalul uman este o resursa importanta a zonei, care trebuie pastrata, insa dezvoltata si responsabilizata

Corect, nu? Dar dacă nu dezvoltăm și responsabilizăm resursa umană, ce facem cu ea? N-o păstrăm?

Să vedem cum o valorificăm, însă.  Apropo – din păcate, n-o să putem valorifica TOPONOMIA… findcă așa ceva nu există. Am păstrat forma documentului și greșelile de redactare:

Utilizarea resurselor (activitatilor) cluturale specifice zonei ca mijloc de aglutinare a societatii.
Dezvoltarea sentimentului de aparteneta la comunitate prin promovarea valorilor locale(
culturale, sportuve, artistice, politice, etc).
Este necesara renovarea tesutului urban alterat precum si pastrarea tesutului urban cu
valoare culturala artistica semnificativa sau din punct de vedere al vechimii.

Deci, ca mijloc de AGLUTINARE a societății trebuie să avem grijă de resursele culturale specifice. Să mai aud pe careva că cheamă Poliția sîmbăta la prînz, cînd se-ntinde cortul în milocul străzii și vin lăutarii: însăși aglutinarea societății e-n pericol.

Așa. Trebuie să ne promovăm valorile locale (drept! despre perversu’ de pe Tîrgu Ocna nu mai știm nimic!) și să renovăm țesutul urban alterat (dacă-l renovăm, îl și reabiltăm termic?) – cît despre valorile politice, dacă-i vorba de alde Vanghelie… mai bine să nu le păstrăm.

În sfîrșit, pe la pagina a noua, se pomenește și de romi

regenerare2

Sustinerea activitatilor populatiei de etnie roma ( mestesug traditional)

Or fi cîrcotași dintr-ăia care zic că populația de etnie romă activează doar în autobuzul 117 și-n tramvaiul 32 și că activitatea asta este, dacă nu un meșteșug, măcar ceva tradițional. Dar noi nu sîntem cîrcotași; fiindcă știm doar că… nu prea există nici un meșteșug tradițional autentic: nici căldărit, nici fierărit, nici argintărit, nici spoit – nimica.

În Ferentariul de azi nici cai nu prea mai sînt – de ce mama naibii să mai facă țiganii potcoave, cînd le pot lua din Dedeman? Ce să facă țiganii? Capcane pentru leii lui Nuțu Cămătaru! – dar și leii au ajuns undeva pe la zoo…

ȘI… CAM ATÎT !!! Acest „amplu proiect de modernizare” mai are două pagini; una este rezervată problemei ecologice.

regenerare3

Transportul alternativ, după cum aminteam mai sus, s-a cam dus naibii: caii și căruțele s-au împuținat. La reciclare, însă, pare că stăm bine: deja se găsesc aici cele mai multe centre de fiare vechi din oraș.

La cît vînt bate-n capetele celor care-au copiat chestiile astea de prin cine știe ce lucrare de control, putem porni și-o eoliană!

Terminăm parcurgerea acestui document stufos, ajungînd la măsurile propuse.

masuri

… concis; fiecare știe de-acuma ce n-are de făcut.

Acest proiect despre NIMIC se-ncheie cu lista autorilor și cu o adresă de e-mail greșită:

autori

Sper din toată inima că nici măcar un leu – un leuț! – din banii noștri (inclusiv ai celor din Ferentari) n-a fost dat pentru redactarea acestei mizerii, acestei „strategii”, acestei hîrtii igienice publice cu care ne putem șterge undeva.

în ce calitate călcați iarba

… e important să avem reguli și regulamente: respectarea lor e fundamentul viețuirii noastre-n societate. Mai ales cînd toate astea-s clare și limpezi ca lumina zilei.

Doar să-mi spuneți în ce calitate călcați pe iarbă – persoană fizică ori persoană juridică?

WhatsApp-Image-20160630

… și, mai ales, cum poate o persoană juridică calce iarba?

prostuar

baeți răi!

… mie mi-a plăcut grozav reclama asta, pe care-am văzut-o cocoțată pe-un panou.

… sincer, nu-mi dau seama cum intră toți flăcăii ăștia cu mușchi de oțel și privire aprigă în biata aia de Skodiță, cînd o fi de ajuns la vreo intervenție de urgență – dar treacă de la mine.

Trag nădejde c-or mai avea de-mprumutat și altă mașină – vreo Dacie 1310, vreun papuc – cine știe.

totul funcționează!

… taman cînd dădeam să credem că nimc- dar nimic! – nu merge cum trebuie în orașul nostru, teribil ce m-am înșelat.

Ia priviți: totul merge bine, totul e sub control!

La-ntersecția dintre Rahova și Trafic Greu s-au montat luminile de Crăciun!!! Dreptu-i că nu luminează încă, dar uite că știm să facem treaba temeinic!

Bravo! Împodobeș