despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Dar noi ce avem de gând?

scris de Ando

Zilele trecute am fost, întâmplător, martor la o mică altercaţie izbucnită în urma unei uşoare coliziuni dintre un electro-trotinetist şi o doamnă, undeva pe trotuarul din faţa complexului Intermacedonia din Piaţa Iancului, trotuar îndeobşte destul de aglomerat.

Trotinestul, în mers, a lovit cu cotul – venind din spate – pe doamna respectivă. Din fericire, lovitura nu a fost violentă, părţile mărginindu-se la un scurt „dialog”, fiecare apărându-şi… dreptatea. Doamna că: „ce caută ăla cu trotineta pe trotuar”, trotinetistul replicând cum că: „e dreptul lui pentru că mergea pe pista de biciclete trasată pe trotuar”.

Cum spuneam, totul s-a terminat repede, nefiind timp să apară nelipsiţii „specialişti” de ocazie ca să-şi dea şi ei cu părerea.

Totuşi, cred că trebuie să ne aşteptăm curând la evenimente mai serioase, mai ales dacă ne gândim la perioada imediat următoare. Revin şcolarii, revin studenţii, corporatiştii… oraşul, per ansamblu, vrând-nevrân, revine „la viaţă”, după perioada vacanţelor. Trotineta electrică este lăudată peste tot ca una din soluţiile de transport alternativ-ecologice viabile în oraşele aglomerate (mă rog, personal, cred că e invers, adică sunt mult mai utile în localităţile mici, fără trafic aglomerat).

Trebuie şi e bine de menţionat, că „explozia” acestui mijloc de sharing-transport a provocat şi destule probleme, în marile oraşe ale lumii. Relatările din presă abundă pe acest subiect. Peste tot însă, autorităţile s-au implicat pentru diminuarea, pe cât posibil, a efectelor colateral-negative, impunând spre respectare, atât companiilor de sharing cât şi utilizatorilor, seturi clare de reguli.

Iată, de exemplu, oraşul Montreal, intrat abia din luna trecută pe harta oraşelor cu trotinete electrice. De la început, analizând ceea ce s-a petrecut în alte oraşe mari (Paris, Lisabona), adminstraţia oraşului canadian a pregătit terenul şi a impus o serie de reguli menite să protejeze atât utlizatorii cât şi pe ceilalţi participanţi la traficul urban.

Or, la noi, „la Bucureşti”, se circulă cu trotineta electrică într-o veselie: când pe carosabil, când pe trotuar, când pe trecerile pentru pietoni! Ce cască, ce vestă reflectorizantă! Astea-s poveşti. Nu mai vorbim de felul total aiurea în care, uneori, găseşti lăsate trotinetele după utilizare, sau despre cum cei de la „Lime” înșiși pun trotinetele pe trotuar, blocând trecerea pietonilor!

Aşa că întrebarea din titlu are o noimă: când se vor trezi şi autorităţile noastre să elaboreze acel set minimal de reguli pentru folosirea trotinetelor electrice?

pasajul pietonal de la Scînteia în presa vremii

În Octombrie 1968 aflam despre planul construirii pasajului pietonal subteran de la Piața Scînteii; al treilea după cel din Piața Universității și cel de la Sfîntu Gheorghe.

Zis și făcut! Și inaugurat sîmbătă, 9 August 1969.

În zilele noastre s-au mai săpat încă două pasaje: unul pietonal, facilitînd legătura fără ocolișuri dintre capătul de linie al autobuzelor și tramvaielor și parcul Herăstrău și altul rutier, ajutînd traficul dinspre periferie spre centru și manevrele de străbatere a intersecției pe deasupra. Ramura dinspre „Romexpo” a vechiului pasaj a fost astupată, odată cu construirea pasajului rutier.

despre ajutatul omului

… nu-s oameni răi.

E plin orașul de agenți de poliție risipiți prin intersecții. Ăi de la poliția locală îs omenoși și-și fac treaba cum pot ei mai bine. Ăi de la poliția rutieră-s mai mult puși să pîndească coloanele oficiale, oprind traficul ca să treacă barosanii-n liniște.

Și unii, și alții, își fac treaba – și, cînd noi vedem că treaba lor nu-nsemnează că trebuie să simțim că ne-ajută, e bine să pricepem că nu-i chiar vina lor!

N-au orbul găinilor! Atîta-s puși și-nvățați să facă.

Ăia care te opresc să treci cînd ai ghinionul să-ți iasă-n cale vreo coloană oficială se suie-n mașini și pleacă imediat după ce s-a dus coloana: n-o să-i vezi niciodată să mai rămînă cinci minute ca să descurce încurcătura de mașini rezultată. Nu că nu-i duce mintea: ci, pur și simplu, nu-s puși să facă și asta.

Ăia care țin pe loc un tramvai plin ca să scurgă de mașini un bulevard n-o fac din răutate: pur și simplu nici un șef nu le-a zis că transportul public are prioritate într-un oraș omenos și deștept.

Ăia care țin o sută de pietoni captivi pe trotuar, ca să treacă-ntîi mașinile, nu-s animale: pur și simplu n-au fost instruiți că pietonii trebuie protejați, ajutați și încurajați.

În momentul în care Poliției i se va spune că ajutatul omului însemnează un oraș mai bun pentru toți, o să trăim toți mai bine.

Claxonatul interzis în presa vremii

de Ando și HM

Toate au un început: și pe 1 Octombrie 1963 a-nceput să fie mai liniște în Capitală, întrucît claxonatul a fost interzis:

C-o lună înainte, spre cuvenita informare a cetățeanului, ziarele începuseră popularizarea hotărîrii luate în August de către Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei.

Pe măsură ce ne apropiam de ziua-ntîi, se-mpart 300000 de pliante cetățenilor și părinților, se tipăresc cîte 4000 de afișe pentru șoferi și pietoni, se difuzează anunțuri la cinematografe și o dubă cu stație de amplificare se plimbă prin oraș, făcînd mare gălăgie – să știe tot poporul.

Și oleacă de bașcălie – după intrarea în aplicare a interdicției – nu strică nicioodată.

Juma’ de an mai încolo, Miliția zicea că-ncep să se culeagă roadele: odată cu liniștea-n oraș crescuse și atenția conducătorilor auto și-a pietonilor.

listă de articole selecționate din presa vremii – aicilistă de articole selecționate despre infrastructură – aici.

Străpungerea Ziduri Moşi-Şos. Electronicii – un mizilic urbanistic!

scris de Ando

La sfârşitul lunii martie, aşa cum ne comunica pe pagina sa de facebook viceprimarul sectorului 2, şi aşa cum am văzut şi pe teren, au început lucrările la „Străpungerea-cale de acces – Ziduri Moşi-Şos. Electronicii”.

Să vedem, şi pe hartă, ce vasazică este această cale de acces:

Mai zice vicele că „…această lucrare va permite descongestionarea traficului în zonă prin asigurarea legăturii dintre aceste două artere, evitând astfel șos. Colentina”.

Aici, eu am ceva dubii, în sensul că grosul celor care ajung din zona pieţei Obor la intersecţia cu Şos. Colentina, chiar merg mai departe, pe Colentina – într-o direcţie sau alta. Prea puţini se duc să facă „bucla”, prin Colentina, ca să se întoarcă pe direcţia şoselei Electronicii, adică să ajungă undeva, în zona Baicului.

In fine, să acceptăm că, pentru aceştia, câţi or fi ei, va fi o soluţie bună. Ceea ce m-a frapat însă, a fost durata estimată pentru terminarea lucrării: patru luni!

Deşi cunosc bine zona, am fost din nou pe teren şi de curiozitate, am măsurat, cu pasul, lungimea viitoarei străduţe: fix 185 de paşi, deci circa 130 de metri! Chiar dacă dăm un „bonus”  pentru viitorul giratoriu, inclus în lucrare, tot mi se par exagerate cele patru luni pentru această spârcâitură de drum! Pe de altă parte, mă gândesc (ca un om rău, ce să-i faci?) că edilii şi-au luat o rezervă şi, la sfârşit, nu-i exclus să recurgă, victorioşi, la ruginita lozincă a „finalizării înainte de termenul prevăzut”!

Capitala trecerilor la nivel cu calea ferată

de la Florin Nicolas Stănescu

Un coșmar parcă fără sfârșit. Vedeți Strada Iza, Strada Teodor Neagoe, Strada Inovatorilor, Strada Modestiei, Strada Copșa Mică, Strada Chitila Triaj, Strada Baicului, Șoseaua Gării Cățelu, Șoseaua Dudești-Pantelimon, Șoseaua Pipera…

Când vom avea o capitală fără nicio trecere la nivel cu calea ferată, o capitală în care orice trecere de pe o parte pe cealaltă a căii ferate să fie necoplanară cu calea ferată?

Sunt încă străzi ce se intersectează cu calea ferată de care nu amintesc nimic Primăria Capitalei și Ministerul Transporturilor.

Când va fi și trecerea la nivel cu calea ferată de pe Strada Chitila Triaj substituită cu pasaj rutier și pietonal?

Aceeași întrebare și pentru cea de pe Strada Baicului. Să nu mai zic că e crimă linia 143. Traversând căi ferate rezultă autobuze supraaglomerate.

Și în ce privește Strada Fiordului și Drumul Gării subliniez că sunt întrerupte de calea ferată neavând continuitate din punct de vedere rutier. Când vor avea și astea câte un pasaj rutier și pietonal să poată fi parcurse cu mașina și rutier cap coadă necoplanar cu calea ferată?

Și în privința micilor rețele de adrese care se înfundă în rețele de adrese izolate în “păienjenișuri” de șine de tren din prelungirea Străzii Teodor Neagoe, din cea a Străzii Inovatorilor, din cea a Străzii Modestiei și din cea a Străzii Copșa Mică subliniez că în cazul solicitării unei urgențe vehiculele ISU sunt dependente de traficul feroviar.

Când or gândi măcar un pasaj rutier care să lege Strada Teodor Neagoe cu Drumul Poiana Pietrei? Astfel conducătorii auto nu ar mai ocoli prin pasajul Constanța și pe podul Grant, ci traversând calea ferată pe Strada Chitila Triaj.

Și în ce privește Șoseaua Pipera subliniez că trecerea la nivel cu calea ferată și pasajul rutier coexistă. Nu-i normal. E suficientă legătura directă a capitalei cu Voluntari pe DN2, variantă preferabilă pentru conducătorii auto având în vedere că nu există trecere la nivel cu calea ferată. Cu cât avem mai multe legături directe între capitală și Voluntari cu atât încurajăm mersul cu mașina personală. Așadar când vor fi rase cele 3 treceri la nivel cu calea ferată ale magistralei 800?

Pe Șoseaua Industriilor, pe sensul spre Republica al liniei 103 stațiile de autobuz sunt lipsite de trotuare și expulzează fluxul de călători direct în calea ferată. Ce caută cale ferată să taie pe din două Șoseaua Industriilor pe lungime? Nu e suficient că există gara București Sud? Să se radă calea ferată cu pricina și să prelungească linia de tramvai de la terminalul Republica pe Șoseaua Industriilor. Trecerea la nivel cu linia de tramvai economisește timp comparativ cu trecerea la nivel cu calea ferată.

Să nu mai zic că autoritățile văd orice altă soluție la traficul rutier aglomerat al capitalei (park-and-ride-uri, benzi proprii troleibuzelor, autobuzelor, vehiculelor ISU, piste pentru biciclete, pasaje în intersecții ale unor artere etc) numai eliminat treceri la nivel cu calea ferată eventual substituindu-le cu pasaje rutiere și pietonale foarte puțin spre deloc. Suntem preocupați să investim în pasarele pietonale în 8 locuri în loc să investim în substituit treceri la nivel cu calea ferată cu pasaje rutiere și pietonale.

  • Listă de articole selecționate despre transportul public – aici
  • Listă de articole selecționate despre infrastructură – aici.

Hai la lupta cea mare, pentru locul de parcare… 5!

scris de Ando

Problema parcărilor din oraş este una foarte serioasă, care capătă, uneori, chiar accente dramatice. De aceea, e reconfortant să vezi cum încearcă unii să-şi protejeze locurile din faţa firmei… cu un dram de umor!

o mică chestiune de imagine

Așa cum știm, acum aproape două luni Regia de transport din Capitală a devenit, în sfîrșit, istorie. Avem S. T. B. – așa ca pe vremurile de demult.

Singura schimbare – ce s-o ascundem – o vedem pe tablele stațiilor și pe mijloacele de transport: sigla veche a fost înlocuită cu cea nouă.

Nu știu cine-o fi desenat-o, da’ n-a făcut treabă rea.

Nici bună – dar nici nu se aștepta cineva să ne procopsim cu cine știe ce logo cu poveste, care să sugereze, care să te facă să te scarpini în creștet încercînd să-l deslușești.

Așa cum e noua siglă, e bună – mie-mi place.

N-are nimica modern; pare ceva ce-ar fi putut fi desenat, la repezeală, pentru vreun orășel mai nepricopsit de prin anii ’70…

Ei, și?

Tare m-am săturat de concursuri de creație la sfîrșitul cărora ești nevoit să arunci la gunoi tone de „concepte”!

Să lăsăm lucrurile simple; să nu ne mai fie frică să le lăsăm simple; să nu mai pierdem vremea crezînd că imaginea e totul.

Listă de articole selecționate despre transportul public – aici.

Terminalul multimodal Străulești

scris de Florin

A fost terminată parcarea de la Străulești aflată la capătul Magistralei 4 de metrou. Terminalul Multimodal Străulești va adăposti mașinile celor ce nu vor să mai intre în infernul circulației din Capitală. Lucrarea este complexă de la acest terminal fiind construit un tunel subteran cu trotuare rulante ce face legătura direct cu stația de metrou Străulești.

Am înțeles că deja lumea s-a putut plimba pe acolo deși la momentul când am făcut pozele, pe la orele 17 ale zile de 18 octombrie 2018, nu erau nici mașini în Multimodal (Multimod nu era mai pe românește?) nici pietoni prin tunel care cum se vede era blocat.

Oricum pe Bucureștii Noi traversarea este și mai aventuroasă acum că refugiile de tramvai au dispărut rămânând totuși parcarea ad-hoc de pe liniile de tramvai. Să mai adaug că tot la Străulești capătul troleului 97 a fost în totalitate refăcut, liniile de curent ale acestuia fiind pe poziții de-a lungul întregului traseu.

PS: oare va remarca cineva potențialul zonei acum că avem acolo și metrou și troleu și parcare și va redeschide Ștrandul Străulești!?

Reabilitare

scris de Florin

Pe Bulevardul Bucureștii Noi s-a început demolarea refugiilor din stațiile fostei linii de tramvai 20.

Nu este încă sigur dacă se va continua reabilitarea prin scoaterea căi de rulare și desființarea parcării ad-hoc de pe aceasta, dar un lucru este sigur: pe acest bulevard nu vor mai circula tramvaie.

Atenție la utilajele de construcție și la marcajele ce însoțesc lucrările și mai ales atenție la pietonii care traversează!