Restaurantele chinezesti: 

Restaurantul Pekin se afla in pasajul Villacrosse, undeva la primul etaj, cum urci, pe mina dreapta (ca s-ajungi trebuie sa-ti faci loc printre mesele din pasaj, care s-au inmultit atat de mult, incat acus-acus or sa iasa si-n Calea Victoriei). Ce conteaza? Sus e liniste si se maninca grozav! E pacat sa nu mergi cu toti prietenii, pentru ca asa ai ocazia sa gusti din toate mincarurile, si pe masura ce ti le aduc la masa, descoperi ca fiecare e si mai buna. Mi-a ramas in suflet porcul dulce-acrisor. Altfel, restaurantul e mititel, nu miroase a mincare inauntru, servirea e buna... si mai ales, portiile sunt mari.

Ca bani: rezonabil
Curat: da
Servire: buna.

Am gasit acum ceva ani un restaurant chinezesc, indaratul fabricii Timpuri Noi, pe vremuri Lemaitre. Restaurantul se numeste, cred, Shanghai; in orice caz e singurul de pe strada Ion Minulescu-intrati din Nerva Traian si mergeti putin. Mincarea e mai buna de fiecare data cand trec pe acolo, si una dintre garantii este ca o sa gasiti o droaie de chinezi indopindu-se. Aceasta pare a fi si principala hiba a restaurantului: chinezii sunt serviti cu prioritate, dar banuiesc ca odata ce deveniti niste obisnuiti ai locului, treaba asta se remediaza intr-o oareacare masura.
Trebuie sa stiti ca acum ceva vreme s-a dovedit a fi un paravan pentru trafic de carne vie si altele, asa ca nu prea mai parea destinatia unei seri agreabile, stiute fiind manierele grosolane ale politistilor veniti in razie. Cu toate astea, e deschis si acum si ultima data am mincat absolut demential de bine acolo, si n-am patit nimic: nu erau pesti, politie, era liniste.


Ca bani: rezonabil
Curat: mda
Servire: zau acuma! de fapt e buna.
 
Tot chinezeste se maninca foarte bine intr-un loc al carui nume de asemenea imi scapa (cred ca-i spune totusi Beijing), cu toate ca am mers de ani buni acolo. Il gasiti undeva intre Piata Alba Iulia si Dristor, pe una din stradutele ce fac la dreapta-Paunescu Paltin se cheama. Un punct de reper solid este restaurantul Ruby Tuesday- cind il vedeti, mergeti pe linga el si va descurcati voi. Restaurantul nu arata ca si cum ar face multe parale- eu as spune ca a reusit sa se mentina la un prag constant de necuratenie de-a lungul timpului, insa mincarea e grozava si am impresia ca asta conteaza cel mai mult la restaurantele chinezesti. Mergeti mai degraba vara, cind terasa e deschisa, si mincati, mincati tot.

Ca bani: rezonabil
Curat: mda
Servire: asa si-asa

Restaurantele turcesti
Imi place mincarea turceasca, imi place mult.  Putine lucruri imi fac pofta ca un kebap bun, ori ca o baclava aromata si zemoasa.
De multa vreme am planuit sa vad cu ce se maninca restaurantul Idomemos, si sa stiti ca se maninca bine. Bine rau! Carnea de oaie este delicioasa si sosurile sunt grozave! Poti sa-ti alegi un kebap picant (si e picant-picant) sau mai blind. E pentru toata lumea.
Musacaua e simpla si gustoasa, si folosesc vinetele asa cum trebuie.
O sa gasiti acolo o droaie de turci mincind, ceea ce e dovada perfecta ca restaurantul e bun si de-a dreptul turcesc. Locul are mai degraba un aer de birt curatel, dar chiar conteaza? E bun si deloc scump. E chiar pe colt-Dr. Felix cu Al. I. Cuza. (Dr. Felix are sens unic, dinspre Polizu inspre Titulescu)

Ca bani: e de-a dreptul OK
Curat: Hmm, nu e murdar deloc! Atita doar ca nu are cine stie ce facilitati. WC-ul e turcesc, dar e mai curat decit in alte locuri.
Servire: corecta.

Daca pur si simplu mori de pofta dupa ceva atat de turcesc incat sa te crezi turc, opreste-te intr-o zi pe soseaua Viilor, intre  Salaj si  Fabrica de chibrituri, vizavi de vechea fabrica de ciocolata, unde gasesti restaurantul Clasis. Ce bunatati, ce kebapuri, ce arome! Restaurantul arata intr-adevar ca un birt... dar odata-n plus, si ce daca? E curat si maninci... maninci...

Ca bani: OK
Curat: Da. WC turcesc, fireste.
Servire: buna.

Cate ceva despre tendinte:
Bag seama ca lucrurile sau mai schimbat, in sensul ca tot mai multe restaurante incep sa traisca - si sa traisca bine! - din masa de pranz. E tot mai greu sa gasesti o masa libera pe la amiaza. Ei, asta nu e un lucru rau; si e firesc ca oricine sa dea mai multa greutate pragmatismului. E-n regula sa-ti inchizi agenda pentru toate sambetele pe jumatate de an inainte, si sa faci doua nunti deodata, daca ai loc. Mergind mai departe insa, pragmatismul a facut ca tot mai multe locuri sa tina duminica inchis, pentru ca e prea putina lume.

Pizzeria Romana: cea mai buna pizza din afara orasului
Bucurestiul se extinde, se intinde si e normal sa gasesti lucruri bune si la 20 de kilometri de centru, nu? Daca treci prin Buftea, cauta locul asta si o sa gasesti o pizza foarte buna. Locul in sine e dragut si ajungi la el facind dreapta la intrarea in oras, pe linga Penny Market si tinind drumul drept cel mult inca 500 de metri. Face sa te-abati pe-acolo!

Ca bani: OK
Curat: Da
Servire: Buna.


La Bastille: Restaurantul frantuzesc
Il gasim pe Caderea Bastiliei si chiar La Bastille ii si zice; e un restaurant cu aer frantuzesc. E marisor si se intinde pe trei nivele, din care unul e o mansarda linistita, unde acum s-au aciuiat nefumatorii. L-am incercat prima oara de un Revelion si mincarea m-a entuziasmat. Si oamenii de acolo chiar stiu sa serveasca. Poate nu e lucru mare sa fii de serviciu in noaptea de Revelion, insa nu e vina altcuiva, daca intelegeti ce vreau sa spun. Nu este un restaurant intrutotul ieftin, dar face toti banii. V-as fi rugat sa incercati tarta camembert, pentru ca e de milioane. Vad insa ca au scos-o din meniu; pacat. Oricum, au ramas destule bunatati! Si deserturile sunt bune de tot. Ai de unde alege si din lista de bauturi. Si au si melci. Si toamna aduc beaujolais, fireste! Si, de ocazii mai deosebite, cum ar fi un Saint-Valentin sau 8 Martie, propun un meniu oarecum fix, dar reusit.
Caderea Bastiliei are sens unic, dinspre Romana. Restaurantul e-aproape de intersectia cu Grigore Alexandrescu (sens unic dinspre Ana Ipatescu), pe mina dreapta. 

Ca bani: n-as zice ca nu e scump, dar repet-merita. Atit pentru mincare cit si pentru atmosfera
Curat: Da!
Servire: ireprosabila
 
Museum: Restaurantul bun-bun
Museum este unul dintre restaurantele deja vechi ale orasului si a trecut si printr-o renovare, cred. Mare nu este; si-i pitit pe-o straduta undeva intre biserica Elefterie si piata Cotroceni. In primul rind, sa stabilim ca se maninca bine de tot. Foarte bine! Portiile sunt-as zice-mari si un lucru bun este ca mincarea vine repede. Este un restaurant eficient, pentru ca este tot timpul plin: oamenii vin, maninca bine si pleaca. I s-a dus vestea ca e un restaurant oarecum de business, dar n-o sa fiti dezamagiti daca o sa treceti intr-o seara, pur si simplu, pe-acolo.
Museum este, asa cum am zis, in Cotroceni. Pe strada Doctor (fireste!) Clunet. 

Ca bani: putin peste medie, dar mincarea este la rindu-i peste medie... si nu doar putin!
Curat: Da!
Servire: buna si eficienta
 
Rossetya: Restaurantul corect
Pe Hristo Botev, imediat din Piata Rosetti, cum o iei spre Mosilor (mai degraba parcati pe stradutele din spate). Un loc discret, care nu-i scump, e curat, cu mincare foarte buna, si... si atit. Dar oare nu-i de ajuns? Mincarea e romaneasca, desi multa vrema am trait cu impresia ca Rossetya tre’ sa fie rusesc.

Ca bani: ok
Curat: da
Servire: buna
 
Xanadu:
Intrati pe Mantuleasa dinspre Mosilor (este si sens unic acolo)-si ce sa zic? nu e rau deloc. Servirea e de zile mari si se maninca bine. Haplea din mine ar putea carcoti ca poate era loc de mai mult in farfurie, insa deserturile sunt de toata lauda, si deloc meschine (si-mi aduc aminte de ceva ce se numea Death by Chockolate).

Ca bani: ok
Curat: o, da
Servire: foarte buna
 

Picadilly: Un loc tocmai bun de mers
Picadilly este atat o terasa grozava (e plina de pomi) cat si un restaurant inchis grozav (mare si frumos amenajat) - asta ca o prima impresie. Mincarea e buna si te saturi cu usurinta. Si-n afara de asta, e un loc placut - placut sa-ti petreci un ceas-doua cu prietenii. Locul se gaseste pe Strada Voinicului, ceea ce nu va spune nimic; insa daca venind dinspre Unirii-nspre Alba Iulia faceti stinga la intersectia cu Goga, ei... e drept in fata, la nici 200 de metri.

Ca bani: ok
Curat: da
Servire: buna
 
La Pergola / Il Cantuccio: Un loc simplu
La Pergola si-a facut un nume de-a lungul vremii! Poate si pentru ca era singurul loc decent pe o raza insemnata, si chiar importanta: Filaret-Parcul Carol. Poate si pentru ca e un loc marca Dines (cu toate relelele sale, Dines le are cu mincatul!). Sau poate pur si simplu pentru ca, una-peste-alta, chiar se minca bine!
Un lucru pe care n-o sa-l inteleg este re-brandingul inutil. Inteleg renovarile, reamenajarile, dar de ce sa schimbi si firma, daca nu trebuie sa-ti schimbi si norocul?Il Cantuccio de-acum este acelasi locru cu La Pergola de-nainte (adica mincare zdravana si rezonabila ca bani, servire bunicica si fara mari pretentii). Ce vreau sa spun de fapt? Se maninca si bine, si variat, si zdravan. Poti sa te opresti in fuga, sau sa te relaxezi. Locul? La Gara Filaret, pe-un colt (e ceva trafic pe-acolo, ce-i drept!).

Ca bani: ok
Curat: e-nregula
Servire: la fel
 

Pasta Fresca:
Am mincat bine la Pasta Fresca, cunoscuta poate inainte ca Bella Note, pe Dr. Staicovici, in spatele noii cladirii de birouri de la Opera. E un loc dragut si placut, si exclusiv pentru nefumatori. Daca va puteti abtine un pic, mergeti si incercati pizza, pentru ca e minunata si sosul ei este pur si simplu delicios. N-o sa mincati altundeva mai bine!
Singura problema este ca inchid la 10 seara... si mai nou, duminica e-nchis!
Dr. Staicovici are sens unic dinspre Splai inspre Arena Progresul.

Ca bani: ok
Curat: da
Servire: buna
 
Mythos: Restaurantul grecesc
Am mincat chestii grecesti de milioane la Mythos, aflat pe Costache Negri. Cred totusi ca pe undeva este mai scump decat ar trebui. Dar ce mai conteaza, dace ti-e pofta de-un souvlaki si-un tzatziki bun-bun?
Costache Negri are sens unic dinspre Arena Progresul inspre Splai.

Ca bani: mde, putin peste!
Curat: da
Servire: buna
 
Trattoria del Tatoli:
O mincare italienesca buna gaseati intr-o vreme la Trattoria del Tatoli, pe Calea Victoriei, peste drum de Politia Capitalei. Coboriti cu grija la subsol pentru asta.

Ca bani: ok
Curat: da
Servire: buna
 
Karishma: Restaurantul indian
Am gasit un loc caruia-i zice Karishma si unde e mincare indiana. Si ce mincare! Dar sa nu va aruncati la chestii condimentate. Pentru prima data acolo, cereti-fara rusine!-necondimentat. Orice vreti: pui, miel... Ce au bun acolo? Nici nu mai stiu. Orice. Au cel mai bun desert etnic pe care l-am gasit pina acuma la noi. Si niste lipii demential de gustoase. Si o ceapa marinata delicioasa.
Mergeti: este pe Iancu Capitanu; punct de reper-intersectia Traian cu Mosilor.

Ca bani: justificat
Curat: foarte curat
Servire: foarte buna
 
Valencia: Restaurantul spaniol
Ia mergeti voi pana in Cotroceni si cand ajungeti acolo cautati o straduta numita Doctor Leonte, prin spatele Facultatii de Medicina si a Spitalului Municipal. Daca ati gasit-o, opriti-va la restaurantul Valencia si intrati. E un loc destul de discret, desi inauntru e aerisit. Fie vorba intre noi, acolo par a veni straini-pentru mancare, si romani-pentru amanta.
Mancarea se face in mod rezonabil de repede, si asta poate fi un pretext pentru a-ti lafai gustul cu o sangria ca nicaieri altundeva. Trebuie s-o bei, pentru ca nu pot s-o explic. Iar mancarea? Incercati paella, daca nu stiti altceva despre bucataria Spaniei: e fix cum trebuie! Si-un sfat: daca mergeti mai multi, luati acelasi fel de paella (sa fie si cu fructe de mare, daca se poate), pentru ca o sa se faca intr-o singura tingire mare: si de-abia atunci are-un gust si mai bun!
Dar un inceput bun e un gazpacho, unul dintre cele mai racoritoare lucruri ce se servesc inaintea mincarii propriu-zise: e o supa de rosii, dar o supa rece, si nu doar rece, dar facuta din rosii nefierte, unde se adauga si alte legume. Si de ce nu?-alegeti si-o tortilla! Ai zice ca nu-i altceva decit o omleta obisnuita, dar e tare buna!
Si daca mai ramaneti, o sa mai luati o sangria... cel putin.

Ca bani: justificat
Curat: foarte curat
Servire: buna
 
Fado: Restaurantul portughez

Momentan, Restaurantul Fado este inchis. Trag nedejde ca este vorba doar de reparatii, re-amnenajari, justificate de-altfel.
Acuma o sa povestesc despre alt restaurant cu specific: cu specific portughez. Il gasim pe Ferdinand, la o statie dupa Foisor, si se cheama Fado(i-a zis Porto inainte). Nu e mare dar nici inghesuit si sfatul meu e sa faceti o rezervare, desi eu l-am gasit mai tot timpul gol: pentru ca primirea face toti banii.
La Fado trebuie sa incepi cu un pahar de sangria (sangria e foarte buna, si e mai aspra decit cea spaniola) si apoi sa faci bine sa intrebi ce e cu toate bunatatile trecute in meniu: pentru ca o sa ai greutati in alegere. Asa cum vad eu lucrurile, multe din mancarurile lor pleaca de la o baza delicioasa, un sos cu multe legume si poate cu cirnati, si poti sa pui apoi fie carne, fie peste, fie alte legume.... Si nici portiile nu sunt mici. Iar la desert, incercati o crema de zahar ars. Si asculati muzica de acolo, e simpatica, fara sa fie ceva prea etnic: de fapt, sunt mai mult hituri pop cantate in portugheza. La Fado e de mers; si e de mers daca ai vreo ocazie mai deosebita.
In mod normal, restaurantul este inchis lunea.


Ca bani: ok
Curat: foarte curat
Servire: foarte buna!
 
Livada cu visini:
Cand vine primavara si vreti sa miroasa pomii infloriti, printre cele mai reusite variante ar fi Livada cu visini. Este restaurant-si este tot mai bun, si terasa-si are atati visini, incat sa ajunga la toata lumea. Are si crama (daca vreti sa stiti). Locul este accesibil: din Dorobanti- vizavi de ambasada turca- pe Grigore Alexandrescu (asta pe jos, pentru ca sensul unic al strazii este inspre Dorobanti). Este unul dintre exemplele fericite unde se simt mana si ochiul atent al celei care se ocupa de local.

Ca bani: ok
Curat: foarte curat
Servire: buna!
 
L’Harmattan: Restaurantul marocan
Mai stiu un locsor in inima orasului, vizavi de Curtea Veche.
Ii spune L'Harmattan, ceea ce vine de la un vint uscat ce bate prin nordul Africii. Restaurantul il gasiti pe strada Franceza, fosta 30 Decembrie, fosta Franceza, si pare mititel dar cand intri vezi ca are si etaj, unde banuiesc ca la o adica se poate tine o intreaga chermeza. Specificul lui e marocan; inainte vreme era marocan si francez, cu partea franceza ce tinea mai mult de sudul tarii. Oricum, chiar si acum poti sa te initiezi in tainele cus-cus-ului dupa pofta inimii, si sa dai pe gat un cassis delicios. Nu este un restaurant ieftin, dar la cat e de buna mincarea, face toti banii. Oamenii de acolo te servesc foarte bine, si in plus te tin minte, ceea ce iar e bine. Aici vin straini, in mare parte, si se si intorc; dar de la o vreme vad ca l-a descoperit si bucuresteanul pofticios.  Eu zic ca merita sa treceti pe acolo; se maninca grozav de bine. Incercati placintele lor, pentru ca sint delicioase. Iar mielul este perfect. Sa va parcati masina undeva mai departe cand mergeti la L'Harmattan; in zona masinile nu prea au cum sa intre. A, si inca un lucru: duminica inchis!

Ca bani: justificat
Curat: foarte curat
Servire: buna!
 
Caru’ cu Bere: Restaurantul destept
O buna parte din meritul pentru mancarea buna, servirea corecta si atmosfera suportabila din majoritatea restaurantelor de azi se datoreaza unui lant ce-a-nceput sa fiinteze cu aproape 10 ani in urma.
Se numeste La Mama, si de cand a fost clar ca stilul lui merge, a fost urmat, imbunatatit si depasit.
Cred ca stiti cam ce vreau sa zic: locuri curate, cu dever, cu portii mari, cu preturi mai degraba indreptatite-si cam atat. La Mama nu mai e chiar ce-a fost, dar dupa el, cum ziceam, au venit lucruri bune. Unul dintre ele e City Grill, un concept ce s-a dezvoltat cu pasi repezi, si care acum trage in tot ce misca-nu gasesti zona noua de birouri fara unul pe-aproape.
In plus, s-a extins si altfel: iata, de ceva vreme au redeschis Caru’ cu Bere, si l-au facut sa zbarnaie, fara sa-i strice izul istoric. E drept ca eu as fi preferat niste portii mai mari.
Ca o curiozitate, are bucataria comuna cu City Grill-ul de pe Lipscani.
Sa fie adevarat zvonul ca vor prelua si Hanul lui Manuc? Daca da, nu mi-ar parea rau, caci fac treaba buna.

Ca bani: rezonabil
Curat: foarte curat
Servire: buna!
 
Din zbor:
 

De vazut, de mers, de incercat: Casa Sirbeasca, frumos si reusit, pe Gramont (peste strada de Starea civila de la sectorul 4). Locul a mai fost folosit ca restaurant - sper sa-i mearga bine acum. 

Un locsor dragut, pe Brezoianu, pe linga Universul, care nu e bar, nu e pub, e ceva intre cafenea si cofetarie.... si se pricep oamenii aia la amindoua.Salzburg Cafe se cheama. Momentan in renovare.
 
Nu v-am zis niciodata de Whispers? Imi pare rau: l-as cam tine doar pentru mine; vreau sa gasesc locuri cind trec pe acolo. Acuma e cam sports bar, dar nu face nimic. E cel mai aerisit pub din oras, si nu asta e calitatea lui. E pur si simplu un loc de mers.
 
Si sa uit eu de batrinul Irish Pub? Unde, daca nu incerci placinta cu rinichi ori ciuperci, sa stii ca ai pierdut multe. Langa, pune sos Worchester; e tare bun. Mmmm, vorbesc despre cel de la Unirea, doar acolo am fost. Nu cred ca fac Yorkshire pudding. Dac’ar fi facut, ar fi fost si-asta bun de tot! Si daca vreti ceva simplu, luati doar fish’n’chips.
 
Azzuro e un loc ciudat, pentru ca-l stie o groaza de lume din alte cartiere, cu toate ca-i taman inspre bucla Drumului Taberei (de la Tricodava o tii-nainte  cale de-o statie). Se maninca iefin si mult si bine, si e si de moderat-de-fite. Ditamai terasa, tot timpul plina vara!

Cor'tile e mic si are citeva mese; e unul dintre locurile acelea care traieste in jurul pauzei de prinz - si ca sa zic asa, nici pauza de prinz nu traieste rau pe linga el. Se afla pe Dr. Felix (peste drum de Filantropia) si se descurca onorabil. Un sfat prietenesc este, in ideea ca veniti cumva cu masina prin zona, sa nu parcati prin fata: e o mare posibilitate sa va treziti c-ati blocat circulatia tramvaiului. E drept ca e un tramvai care trece cam la 20-25 de minute, dar ce te faci daca trece tocmai atunci?

Inca nu m-am hotarit ce sa cred despre Restaurantul Patio. E destul de nou si-l gasim pe Iancu Capitanul (serios, e una dintre cele mai pline de restaurante strazi din oras) si fireste are o bucatarie de inspiratie italiana. (fie vorba-ntre noi, daca n-ai alta inspiratie cind deschizi un restaurant, il faci italienesc!). Trecind peste asta, este micut, si mincarea e buna. Dulciurile sunt bune (dar inc-o data, toata lumea a-nceput sa se priceapa la mincare italieneasca). Ciudat este mobilierul, (toate, dar toate lucrurile sunt de la IKEA!) si toaleta (la doamne usa se INCUIE dar nu se inchide de tot!). In rest, servirea e plina de bune-intentii si - din cate am vazut, te lasa sa stai cu soricarul sau pekinezul la masa. 

Una dintre cele mai vechi terase ale orasului e Derby. E-n Eroilor (candva o zona cu zeci de terase) si e si amplasata asa cum trebuie: pe-un colt. A avut norocul sa reziste in 2000, in plin avant al demolarii multor terase, ba chiar atunci a evoluat de la stadiul de baraca metalica la pub cu etaj. Ramane un loc bun de mers, putin de fite, c-o servire buna si... si atat. E locul potrivit la locul potrivit.

 

Locuri vechi, locuri noi:


In Cotroceni, s-a redeschis vechiului Bradet, dupa ce o buna vrema a fiintat acuma un bistro dragut, zis Arles. Acuma, ce sa zic? Arles imi placea sincer...

S-a inchis Mon Jardin si-mi pare rau. Ce mincare! Ce paste! Ce peste! Ce portii! Am trecut pe-acolo, pe Banu-Manta si-dupa lungi renovari-am dat peste alta firma...



 

 

 

 

Ma gindesc ca e destul de simplu sa critici in cea mai mare parte a timpului, dar ce te faci cand simti nevoia sa aduci un tribut unor lucruri care iti plac? O sa vezi ca e mult, mult mai greu, dar nu imposibil.

E normal sa avem locuri unde sa se manince mai bine decat in altele: insa cum se face ca avem locuri unde trebuie sa mergi? Ce face un loc mai cautat? Bucataria in sine? Poate. Sa zicem ca unora li s-a dezvoltat un anume savoir-vivre. Sa zicem ca pur si simplu te simti mai bine undeva anume, fie si doar pentru motivul ca acolo vine lumea cu care te identifici.
Avem in capitala cateva locuri unde poti minca zdravan la niste bani rezonabili. Mai avem destule locuri unde mincarea este pur si simplu corecta, si mai avem locuri unde nu e stralucita-dar servirea, atmosfera, banii-ceva din toate astea te aduc acolo.
Ce-i trebuie unui loc sa devina popular? Si cand a devenit popular? Care sunt criteriile dupa care alegem locul unde mergem? Si, nu in ultimul rind, stim oare ca in multe locuri, felurile cele mai bune-unele mindria chef-ului-sunt trecute mai in josul meniului? Ca sunt probabil mai ieftine decat ai crede? Si ca primele trecute sunt cele mai scumpe, pentru ca astfel gugustiucii se opresc la ele, din snobism?
Ce asteptam de la o mincare? Sa fie multa? Sa nu o poti termina? Sa stim, chipurile, din ce e facuta si, neaparat, sa tinem in picioare linga noi chelnerul 15 minute ca sa ne infatiseze intrega genealogie culinara a poporului care a nascocit-o?

Sa zicem ca trebuie sa gasesti o cale de echilibru intre mincarea cu care esti crescut si cea pe care ai vrea s-o experimentezi-ei, oricum ai inainte un drum lung. 

Vorbesc despre locuri care mi-au placut, pentru ca vreau sa incurajez, cat pot, initiativele bune. Daca cred ca ceva poate fi imbunatatit, o zic. Pentru cele mai multe din locurile numite aici, tot ce as vrea este sa ramana la fel de bune.

 

 

 

 

 

 

raspunde la

hm@simplybucharest.ro

in 24 de ore