Sarat:

In pauza de pranz sau inaintea ei o merdenea e binevenita si Bucurestiul a fost renumit candva pentru patiseria lui; se fac si acuma destule lucruri bune, dar cunoasteti oare vreun loc din care sa fi cumparat placinte acum zece ani si v-au placut si pe care sa-l gasiti iara la fel?
 

Ei bine, sunt citeva.

Cea mai buna placinta cu carne (mai bine zis banateana) din oras cred ca o gasiti la o patiserie-covrigarie de pe Brezoianu, vizavi de vechea agentie CFR.  E buna rau!

Hai sa cautati o cofetarie-patiserie pe coltul dintre Grivita si fostul Stefan Furtuna (azi Vulcanescu), unde pe vremuri era o benzinarie micuta si coteau tramvaiele care intorceau la Catedrala.

Ce loc! Fac merdenele ca nicaieri altundeva, iar placintele cu carne ori ciuperci au un gust tare bun. Si mai au si prajituri, ecleruri si niste batonase de ciocolata tocmai bune sa te indulceasca pentru inca doua trei ore de serviciu. Acuma nu pot sa va spun cand sa mergeti acolo, pentru ca nu coc placintele in cantitati mari; e bine sa intrebi cand sunt gata alea pe care le vrei tu, sau, mai bine, spune-le sa-ti puna deoparte.

Locul asta are calitatea de-a te face sa te simti de-al casei din prima. Il tine un baiat care stie sa faca negustorie, iar bucataria o tine mama lui. S-a intimplat sa lucrez in vecinatate o vreme, si dac-am uitat colegii, si dac-am uitat ca lucram mult, si dac-am uitat alte lucruri... ei bine, n-am uitat pauzele de masa.

Ginditi-va ca locul asta chiar n-are vad! Statiile de autobuz sunt departe. Sunt cateva firme de birouri si-o facultate (dar mai este si cantina din Moxa la doar 5 minute). Ginditi-va la toate astea-si acum ginditi-va ca patiseria asta rezista de ani, de ani de zile buni, si a ingropat si concurenta.

 

Era o patiserie pe Lipscani, imediat ce intri din calea Victoriei. Treceai de un Tip-Top si asta era: un loc destul de prapadit ce-ti trezea amintiri postcomuniste, dar nu pentru asta mergeai acolo, ci pentru cea mai buna placinta cu carne pe care puteai s-o maninci.
Tot acolo, merdenelele erau asa cum trebuie sa fie: putin crocante si rumenite, si nu se sfarimau cand le manincai, cu brinza sarata si doar intr-o miiiiica masura iute, cat sa le dea aroma pentru care sunt celebre. Placintele cu umplutura de ciuperci erau iar bune, dar de ce le laudam atata pe cele cu carne?
Adevarul e ca am mincat in nenumarate locuri placinte: si in afara de unul-doua, umplutura de carne este indoita cu ceva care arata a cozi de ciuperci zdrobite si frecate cu faina. Aici inca mai simteai gustul cepei, fibra carnii, aroma ei.
Dar... dar s-a inchis. Mai bine spus, a fost redeschisa sub firma AnaPan. Mi-e dor de locul ala.

Poate nu mai tineti minte, dar altul dintre locurile de referinta ale orasului era micuta patiserie-cofetarie de la Rondul Cosbuc. Rondul mai exista, cumva, si azi. Iar micutul local s-a redeschis dupa o necesara renovare. Si totusi, nici acolo nu s-a pastrat magia.

 
Dar sa ne-nto
arcem in zilele noastre:
Mai stiu o patiserie bunicica, in Romana, cum treci strada spre Amzei, pe stinga (cred ca strazii ii zice Tache Ionescu). Si acolo maninci bine-si daca stau sa ma gindesc, tot in Amzei, mai e o patiserie veche de tot, dupa ce treci de piata, tot pe strada asta.

Vreti gogoasa, langos? Pe Kogalniceanu, inainte de a face cruce cu Vasile Parvan la PECO, se fac gogosi bune. Si produsele de patiserie sunt pur si simplu bune. Se-ntimpla sa trec pe-acolo dimineata, doar ca sa gasesc pateuri ramase de-o seara inainte. Pentru ca asa-ti dai seama care sunt placintele bune. Nu e mare inginerie sa fie bune cat sunt fierbinti si-ti frig cerul gurii. Cele bune sunt alea care sunt gustoase si reci, dupa cateva ore, si nu slinoase, fade, cu foile ca niste aschii.

Patiserie? Vizavi de Primaria sectorului 1, pe Banu Manta-linga telefoane, se pricep la chestiune.

Ramine la fel de cautata si patiseria din pasajul de acces la Metrou, in Piata Victoriei.

 

La Unirea, in fata Magazinului, e o ghereta unde fac felurite clatite. Bune.

 

 

 

 











 

 

 

 

Dulce:

Am dat peste o cofetarie tare buna, desi nu-ti sare-n ochi, acolo unde Banu Manta iese-n vechiul Unu-Mai, in statia autobuzului, Constance ii spune (si mai are o sora in Doamna Ghica).

Stiu si eu un lucru-doua despre crema de ciocolata-si sa stiti ca acolo e de bine...

Da, e de bine: mascotele sunt asa cum trebuie, adica asa cum le tii minte de cand erai mic-mic.

Si tot ce fac cu frisca e foarte bun. Si bomboanele, si tartele, tot!

 

Tot pe Banu-Manta, inspre Primarie, pe linga vechiul Mon Jardin s-a deschis o cofetarie mititica, careia-i zice Claus. Si sa vedeti ce mai prajituri sunt acolo! Ce bunatati, toate ca pe vremuri, toate asa cum uitasesi ca ar trebui sa fie prajiturile!

 

La intersectia strazilor Maria Rosetti si J.-L. Calderon (Snagov, inainte vreme), gasim o cofetarie-patiserie arabeasca din 1001 de nopti - Fadel ii zice. Gasiti acolo niste prajiturele mici si atat de dulci, de concentrate de dulci, si de atat de multe feluri, incat o sa stai si-o sa te uiti si o sa ceri ajutor. O sa gusti probabil din mai multe, si cel mai bine e sa cumperi cate putin din aproape toate. Si-n plus, fac niste pateuri cu ciuperci perfecte.

 

Si tot vorbind despre cofetarii, cred ca fiecare cartier a inceput sa aiba una-doua de referinta, cum este Tosca din Dristor, celebra nu doar pentru ca e la doi pasi de saormeria-cult a orasului.

 

Si  aduc iarasi vorba de cofetaria Ines (cred ca Ines!) care se gaseste fix in diagonala de magazinul Bucur-Obor. (da, da, aia cu shaorma si pizza, dar ce prajituri sunt acolo!)

 

Marile cofetarii sunt uneori mari dezamagiri, insa ma feresc sa generalizez, pentru ca asteptarile legate de ele sunt, fireste, mari.

Oarecum, mari cofetarii sunt cele grecesti- Agapitos si Nefeli, la origine create si conduse cam de aceiasi oameni.
Dulciurile lor sunt bune pur si simplu, si nu doar bune pentru ca sunt altfel: sa recunoastem ca folosesc ingredientele comune diferit, si poate mai bine.
Oricum ce au e bun, insa nu o sa uit vreodata ca pe vremea cind Nefeli tinea o cofetarie mica la Unirea (in locul acela nenorocit unde pe vremuri a fost Banca Religiilor si mai apoi orice s-ar fi deschis- cofetarie, covrigarie, saormerie, butic de margele, sireturi, pantofi a dat faliment) am gasit mucegai intr-o bomboana. E drept ca acolo doar le vindeau si ca de-atunci n-au mai gresit, insa tot vorbeam inainte despre dezamagiri, nu?


Chocolat este un soi de bar-cofetarie asezat fix linga Carul cu bere (care are si terasa acum, apropos).
E mai degraba scump si cu siguranta bun, foarte, foarte bun. Dar m-a dezamagit servirea. Fata de-o cofetarie normala, platesti de trei ori pretul unei prajituri facuta doar de doua ori mai bine. Ei bine, diferenta ar trebui sa se vada in atitudine, si-mi pare rau, nu se vede.

La cofetaria Hristmari din Sebastian, colt cu Rahova, le iese orice. Pe linga prajituri, partea de bombonerie e grozava! Si pe linga asta, am gasit acolo cea mai buna placinta cu mere pe care-ai putea-o cumpara vreodata!

 

 

 

































Cel mai mare burger din oras este cel de la Ruby Tuesday: ii spune Collosal Burger si trebuie sa-l maninci doar cand iti este foame, foame rau!

Ce faci cand esti pe strada si ti-e foame? O sa fiu primul care recunoste ca shaorma este si o mincare delicioasa: si asa cum stiu eu orasul, fiecare cartier are locul sau renumit pentru asta; il recunosti dupa coada din fata. Fiecare stie unde sa manince o shaorma buna. S-ar putea sa para ciudat, dar eu n-am mincat niciodata din Dristor, ceea ce nu-nseamna ca nu mi-am lins degetele prin alte locuri. O sa laud insa doar un loc, pentru ca pe linga shaorma de toti banii fac si hamburgeri, si pizza, si patiserie, si niste prajituri bune de tot: e vorba de cofetaria Ines (cred ca Ines!) care se gaseste fix in diagonala de magazinul Bucur-Obor.

Fast-food inseamna prinzul pentru cei mai multi dintre noi. Ca vorbim de Snack Attack, de Mc Donalds, de KFC, de Spring Time, de Gregory's (jos palaria pentru concept) de Dines, de Pizza Hut, de... ziceti! chiar de Fornetti ori Gogoasa Infuriata (desi intru in alta categorie acuma), nu conteaza: vrem sa mincam repede, ieftin si bun. O sa laud acum pe cineva putin cunoscut: se cheama Toscana, si se gaseste in Piata Victoriei, mai bine zis cum intri dinspre Titulescu. Tin de Tosca, cofetaria din Dristor (aha!) si au niste sandwich-uri bune. La inceput aveau toate acelasi pret, fie ca-ti puneai toate felurile de mezeluri si de brinza si de salata si de sos sau doar o rosie, insa au renuntat la sistemul asta. Si salatele sunt bune. Si cea mai buna limonada proaspata pe care-o poti bea-n oras. Si ca sa punem capac, mai tin si prajiturile de Tosca (aha!-si am mincat un mousse de ciocolata minunat). Ca o curiozitate, fix in stanga lor s-a dechis alt fast-food, mai mare si mai scump. Pin-acum nu pare sa fi furat din clientii obisnuiti de la Toscana.
Acum cativa ani dadusem peste un locsor unde se faceau niste sandwich-uri de toata frumusetea, nici mari, nici mici, taman bune. Mai e si acum, si-i zice Avec Plaisir, si e fix vis-a-vis de Conservator, adica pe Stirbey-Voda, pe mana dreapta. Fac si ceva lucruri de patiserie, si tare am impresia ca s-a mai deschis un inc-unul pe undeva.... dar nu stiu pe unde!
Mai e si pizza: pe strada cauti o pizza simpla si buna. Cea mai buna e (din pacate o sa-ncep sa zic ca era) cea de la Panipat. Tare-mi pare rau ca Panipat a tot inchis din magazine. Din cate vad, in afara de cel din Gara de Nord, a mai ramas cel de pe Stefan cel Mare.
Si chiosculetul de la Chirigiu, unde de la-nceput vindeau doar pizza.
La fel de buna e si pizza de Tip-Top. Si aici mai gasesti si ceva sandwich-uri si salate.

Vorbim si tot vorbim-imi place sa cred ca e important ce bagi in burta, si pe toti ne farmeca idea de mincare sanatoasa. Fireste ca sunt gramezi de idei si superstitii si de parti-pris-uri si n-o sa le discut acuma.
Sa zicem ca pentru toti idea de mincare semi-preparata e asociata celei de mincare nesanatoasa. In plus, cand te gindesti la salate, iti zici ca sunt usoare-dar in realitate, nu e chiar asa.
Sint o gramada de oameni care maninca semi-preparate la prinz si seara. Le cumpara de la supermarketuri si hipermarketuri, care tin raioane bune cu salate, cu chiftelute, cu snitele, cu chinese-cu tot ce vrei. Altii si le comanda acasa. Vreti sa va zic despre mincare buna take-away? Mergeti in supermarketurile Primavara, in partea de sud-vest a orasului unde totul e bun, bun, bun si proaspat. Si daca ajungeti acolo, vedeti ca si dulciurile sunt foarte bune.






















 

 

 

 

 

raspunde la

hm@simplybucharest.ro

in 24 de ore