despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

din zbor (507)

Cîteva noutăți de pe străduța Grigore Manolescu, cea care însoțește o bucată din Banu-Manta.

Întîi, o modernizare de toți banii a unei vechi căsuțe frumoase – știți, dintr-aia tipic bucureșteană – care se ițește în fundul unui teren eliberat, pe care găseam mai demult și o casă-nvelită cu șindrilă.

La un pas, uite că garajul interbelic se renovează; bun!

Peste drum – unde loturile zăcuseră pîrloagă ani buni – s-au edificat deja două bloculețe în stilul cunoscut de azi.

 

… despre al doilea anume, ce să zici? Te duce cu gîndul la blocurile construite la sate pe vremea sistematizării lui Ceaușescu; zău așa!

Altceva, nimic. Magazinașul cu cafea – moștenirea Armeanului – funcționează și azi.

Matty: una pe zi

nu așa 65

Hai c-a ieșit mai rău decît mă temeam.

Clădirea asta – nou construită lîngă „Budapesta” – nu doar că-i o nenorocire în sine, dar se și vîră aiurea printre ce-a mai rămas din vechea Magistrală, azi bălțată și înveselită.

Case căzute 913 – Str. Maria Hagi Moscu 23

E, de felul lui, cam un bloculeț; partea care se duce-n adîncime nu e nefolosită.

Matty: una pe zi

trei cazuri.

Mereu găsim ceva despre care să ne dăm cu părerea; dacă n-om avea mereu dreptate alegîndu-ne părerea, aia e: cine să le nimerească pe toate?

Dar uneori parcă prea simțim că trebuie s-o spunem.

Pe strada Washington – pe colț cu Bruxelles –  fusese cîndva una din casele alea simple bucureștene – reușite, fără să sară-n ochi.

Fusese, zic bine: s-a demolat și acum vedem ce i-a luat locul. E tot casă; e tot atît cît cea dinainte – nu vezi asta prea des! – dar… nu mai e casă. Of: stilul ăsta păgubos ce imită ceva despre care am ajuns să credem că „se purta odinioară” e cumplit. Adaugi acoperișul care se lățește caraghios și inestetic și… și nu mai știi ce să zici.

Peste drum… cu totul altceva. Să nu uităm că nu toate casele de aici au fost pricopsite; nu-s puține construcțiile tipizate, modeste, înghesuite. Iată o jumătate de duplex care ajunsese să se urîțească mult înainte de a fi refăcută:

Și refacerea? Na, vedeți – s-or găsi destui care s-o socoată nepotrivită, dar cînd trecem pe lîngă ea ne binedispune, ne face cu ochiul, ne încurajează: da, o renovare drăguță.

Hai și după colț, pe Braziliei. Popas la un imobil căruia nu i-am fi putut reproșa decît astuparea geamurilor.

Renovarea lui a ieșit chiar bine; doar că acum lipsa fereștilor sare și mai mult în evidență, mai ales că s-au zidit și cele înguste dinspre stradă.

Matty: una pe zi

din zbor (506)

Cînd te-afunzi – și te-afunzi! – între 1 Mai și Clucerului, dai numai de străduțe-mbîrligate ca Serdarului, Paharnicului, Pivnicerului, Medelnicerului, Șetrarului.

O casă pe Paharnicului, căreia știu că i-am dat tîrcoale anii trecuți, nehotărît dacă-i îndeajuns de prăpădită ca s-o pozez pentru seria dedicată căzăturilor.

Ei, dacă pentru noi era destul de bună… iată că n-a fost și pentru alții.

A fost demolată, altceva se construiește-n loc.

Case căzute 584 – Str. Samuil Vulcan 57 și 59 – ce a ieșit

Cele două dihănii de pe Samuil Vulcan au fost transformate.

Rezultatul? Un bloc. Halal, cine-o căuta să șadă aici.

Matty: una pe zi