Simply Bucharest

despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

frumoasele jegoase IV

Fără prea multe farafastîcuri, continuăm documentarea decăderii bucureștene.

Plecăm azi de pe fostul bulevard Republicii. Zona intersecției cu Traian și întîlnirea cu primele scorojeli.

Continuăm parcursul spre Iancului.

… unde ajungem descoperind senzaționalul bloc mutat în 1985.

Întoarcerea spre oraș nu putem s-o facem decît pe perechea Ferdinand; dar înainte facem popas și la Dimitrov, unde colțul – e și șaormerie bună aici – e încă străjuit de o construcție interbelică întinsă.

Așadar… Ferdinand: și aici semne de trecere a timpului.

Ne abatem un picuț pe strada Olari, surprinzător de necăjită. Aici avem spatele blocului de pe Ferdinand pe care l-am mai văzut.

… urmat de încă un bloculeț, cîteva numere mai încolo.

Mai facem un ocol. Intrăm pe Lizeanu – vai, ce-a mai rămas pe aici din forfota comercială de odinioară.

Intrăm și pe Maica Domnului, doar așa, ca să ne facem sînge rău.

Traversăm orașul; luînd-o pe noul Buzești, alegem să ne oprim aici, peste drum de Polizu.

Mai spre Victoriei dăm peste un imobil pitit, urîțit cumplit de culoarea aleasă la o renovare.

Cotim spre Munții Tatra și ne mai iese-n cale încă o urîțenie.

Ajungem pe Doctor Felix, pe bucățica cu piatră cubică. Peste drum de „Ido Memoș”, un bloc frumușel, dar lăsat s-o ia în jos.

Și – cu toate c-am zis că n-o să trecem pe la căzăturile mult prea cunoscute – alegem flancul mai puțin băgat în seamă de la „Sora”. Dar ce drăguță, feroneria parterului!

Dac-am ajuns, totuși, pe la Gară, hai să vedem și ce găsim după ea. Strada Witting are cîteva frumuseți prăpădite.

Imediat cum intri, dai peste bloculețul ăsta. Vă spun: îmi place tare mult, e foarte… foarte… nu-mi găsesc cuvintele. Da-nțelegeți.

Pe la mijlocul străzii:

Iar cum ieși în Plevnei, iar.

Nu plecăm din zonă; pe Vespasian – partea dinspre Gară – uite ce mai dărăpănătură!

Of! Cum să uităm de nefericita felie de oraș dintre Victoria Socialismului și Rondul Coșbuc? Cum intrăm din Regina Maria pe strada Tismana, ditai scorojeala.

Intrăm și pe Rahova veche, cunoscută azi ca George Georgescu.

Două bloculețe necăjite, pe Poiana Florilor și pe Justiției.

În spatele Schitului Maicilor, o aripă nerenovată a bloculețului salvat de mutarea bisericii; la cîțiva pași – pe Antim – nu mai zicem nimic.

Hai iar în Rahova. Cum intri pe Sebastian, ceva să ne-aducă aminte că era nu era chiar o stradă de lepădat.

citiți și: hoinăreală de toamnă pe la niște blocuri • pe la niște alte blocuri • pe la niște case • pe la niște clădiri • frumoasele jegoase • frumoasele jegoase II • frumoasele jegoase III

Matty: una pe zi

trezim copiii: la Podul Eroilor

Pe Splai, lîngă Parcul Operei, cinci copilași cerșesc printre mașini. Vineri, 29 septembrie, la 16.30.

Repet şi vă rog: dacă vedeţi un cerşetor cu un bebeluş (dormind sau nu) în braţe faceţi repede o poză cu mobilul. Ar fi grozav dacă aţi sesiza direct situaţia la Protecţia Copilului (ca să fie cît mai multe reclamaţii de la oameni diferiţi) dar, dacă nu vreţi asta, trimiteţi aici pozele (nu uitaţi data şi locul exact) şi scriem noi la D.G.A.S.P.C.

Adresa noastră este simplybucharest@outlook.com. Adresele şi telefoanele Direcţiilor de sector sînt aici.

—————————————-

„Trezim copiii“ este o iniţiativă cetăţenească şi particulară lansată de Simply Bucharest

Semne bune 56 / Case căzute 78 – str. Plantelor 4 (revenire)

scris de Ando

Fireşte de la data ultimei postări am mai trecut pe aici dar, intenţionat, am aşteptat să avanseze lucrările ca să ne facem o idee despre noul aspect al clădirii. Aşa cum spuneam acum şapte ani, casa şi curtea poartă adresa Plantelor nr. 4, dar ele ocupă o zonă extinsă – până pe strada alăturată: Pictor Romano, având intrări pe fiecare din cele două străzi. In consecinţă, aşa vom grupa şi imaginile recente:

latura de pe Plantelor:

latura de pe Pictor Romano:

Se vede că s-a intrat cu lucrările pe ultima turnantă şi îndrăznesc să afirm, în avans, că avem de-a face cu o renovare reuşită.

mai multe despre Case căzute • „Semne bune” – toate articolele

Matty: una pe zi

așa și-așa 19

În Cotroceni, pe minunatul urcuș al străzii Ana Davila.

Mde, sigur că putem ofta că s-a pierdut cam ceea ce făcea bloculețul ăsta să „fie” interbelic; dar renovarea deja venise prea tîrziu. Și pînă la urmă e-n regulă cît s-a încercat.

Case căzute 753 – Str. Olari 21

Surprinzător de putredă, bucățica asta dintre Ferdinand și spatele rondului. Casa asta se-nvecinează cu vechiul oficiu al stării civile, azi într-o plăcută renovare.

mai multe despre Case căzute

Matty: una pe zi

din presa vremii (115) – schiţa de sistematizare din 1970

Asta se-ntîmpla în toamna lui 1970.

„În scopul asigurării unei dezvoltări echilibrate a municipiului, strîns corelată cu cea a întregii ţări, evoluţia demografică a Bucureştiului a fost prezumată pentru o perioadă mai îndelungată, respectiv pînă în anul 2000. Analizîndu-se ipoteze diverse de creştere a populaţiei – pe baza unor coeficienţi diferiţi privind atît sporul natural cît şi cel migratoriu – a rezultat o variantă minimă de 2100000 locuitori, din care 150000 din comunele suburbane. Aceasta înseamnă că nevoile de confort şi de prestări vor creşte în general de 1,5 ori.

Prima etapă a schiţei de sistematizare, corespunzînd viitorului cincinal (1971-1975), cuprinde lucrările ce intră imediat in execuţie, în domeniul construcţiei de locuinţe, al dotărilor social-culturale şi al echipării tehnico-edilitare.

Ca urmare a studiilor efectuate pînă în prezent, se pot desprinde, printre altele, următoarele linii directoare de care trebuie să se ţină seama la elaborarea soluţiilor de sistematizare a municipiului:

dezvoltarea oraşului de-a lungul elementelor sale naturale – Colentina, care va fi integral asanată, şi cornişa de sud a luncii Dîmboviţei, începînd din zona comunei Chiajna şi pînă în partea de sud-est a Bucureştiului, in comuna Popeşti-Leordeni – pe care se vor amplasa importante dotări urbane
organizarea dezvoltării oraşului în zone funcţionale, prin construirea şi reconstruirea centrului, a frontului arterelor de penetraţie. Întregirea limitelor construite ale oraşului intr-un perimetru ordonat, prin asanarea treptată a zonelor cu un fond construit necorespunzător şi dispuse neraţional de-a lungul arterelor de circulaţie, precum şi printr-o integrare organică a noilor ansambluri în spaţiul orăşenesc
construirea şi amplasarea raţională a noilor unităţi productive pe cuprinsul actualelor zone industriale, în vederea asigurării unui timp minim de transport al populaţiei active către locurile de muncă
înzestrarea municipiului cu pieţe şi ansambluri în zona centrală şi de-a lungul arterelor principale, precum şi cu o serie de edificii şi dotări în zona lacurilor, a cornişei principale a Dîmboviţei şi in centrele marilor ansambluri de locuinţe
asigurarea creşterii confortului condiţiilor de locuit şl a celor de dotare
sistematizarea reţelei de circulaţie, prin dezvoltarea în continuare a sistemului radial-inelar şi a celui rectangular din zona centrală, prin amplificarea unor trasee diagonale şl a arterelor principale de pătrundere în oraş, Inclusiv a arterei colectoare centrale şi a celei exterioare de rocadă
dezvoltarea corespunzătoare a lucrărilor edilitare, pe măsura construcţiei şi reconstrucţiei cartierelor
punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, prin integrarea şi amenajarea lor în cadrul unor ansambluri reprezentative
spaţiile exterioare plantate, organizate în sistem, vor fi amenajate şi folosite ca zone de odihnă şi agrement pentru populaţia oraşului Bucureşti şi pentru cea din localităţile teritoriului cadru”