despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

R.F.G.

E o dimineaţă – undeva pe la mijlocul săptămînii. E frig; de cîteva zile e ceaţă, o ceaţă care se lipeşte de lucruri şi le urîţeşte. Poate ceaţa asta o fi veselă în pozele făcute în Herăstrău – dar eu nu sînt în Herăstrău.

Străbat zona numită R.F.G. – îi zice aşa de la Rahova-Ferentari-Giurgiului. N-au trecut nici şapte minute – două cîntece de la radio – şi deja, plecat de acasă, sînt pe cîmp: în marginea Bucureştiului.

Şapte minute, două cîntece – şi o prăpastie între civilizaţii. În casa mea e cald. Aici sînt şi colibe făcute din chirpici, table, placaje şi scîrţuri – şi e frig; e mai frig decît zice Busu la televizor.

Aici, Bucureştiul s-a întins în silă şi cu un soi de ruşine. Străzile s-au asfaltat în ultimii ani blagosloviţi cu campanii electorale. Din loc în loc, pe cîmpul ce duce înspre Măgurele, se iţesc vile, pîlcuri de case noi, luminate slab în ceaţă.

Dar eu mă uit la casele amărîte de pe Tiparniţei, de pe N.D. Cocea, de pe Humuleşti. E frig în ele – se vede. Se vede ce ard oamenii ăştia: oţetari rupţi de pe cine ştie unde, paleţi putrezi, bulumaci găsiţi prin cine ştie ce noroc. Cît de puţini îşi permit luxul să facă două focuri în casă!

Din cîteva case doar se vede fum ieşind pe horn. Cine a făcut focul în dimineaţa asta are, mai mult ca sigur, vreun copil mic. Cine nu, aşteptă seara – atunci o să umple soba cu lemne şi o să-ncingă casa. Doar atunci.

Pînă la cea mai apropiată staţie de tramvai e de mers, pe jos, cam 20 de minute. Tot atît se face şi pînă la şcoală. Unii îşi încălzesc maşinile în faţa porţii; dar cu zgîrcenie – nici măcar să dezgheţe geamurile. Gazul e scump, benzina e şi mai scumpă; maşina trebuie să meargă, nu să stea.

Nu fac poze, nu-s un soi de reporter venit să se minuneze de alte lumi – şi lumea asta nu e condamnată, nu e nevoie s-o privesc de sus. Merg încet. Ceaţa s-a lăsat jos, umezeala a îngheţat pe asfaltul de pe N. D. Cocea. Mă uit cu atenţie. Locul ăsta de Bucureşti e plin de hale, ateliere, garaje rămase de pe vremea comunismului. Toate sînt cumpărate de mahări mari; şi în toate, acum, se fac bani. Sînt depozite, ateliere de reparat maşini. Într-o curte mare doi tipi zgribuliţi taie nişte taxiuri accidentate cu flexul; din două o să facă unul nou peste o săptămînă.

Tot la un astfel de meşter merg şi eu. Sînt mulţi mecanici (de-aici din cartier) în agenda mea; e Mişu, e Vali Ţiganu, e Gabi, e celălalt Gabi – fratele lui Florin, e Florin, e Andrei… sînt mulţi.

În atelier e frig; într-un godin fumegă nişte placaje. Maşina o să stea cîteva zile. Omul ar face-o mai repede, dar îi vin boşi peste rînd mereu; pentru că aici îi costă de zece ori mai puţin decît în service să-şi facă maşina.

… E ora 9 dimineaţa deja (de-abia?) şi merg repede la tramvai – trebuie să ajung înapoi în oraş, înapoi la ale mele, înapoi la lucru.

E frig în continuare. Destui oameni care se urcă în tramvaiul umed miros a fum, a cafea proastă luată cu un leu, a ţigări căpăcite.

Mă întreb dacă cei care cîştigă binişor, care merg cu maşina primită de la serviciu, care au avut cum să-şi facă o rată, mai ştiu că există lumea asta.

Repet! Nu e o lume condamnată, nu e o altă societate! Copiii de aici învaţă bine, fetele de aici vor să meargă la facultate, nu la modelling; ştiaţi?

Să zic că iubesc toţi oamenii? Aş minţi. Că îmi plac toţi? N-aş putea susţine nici asta! Dar îmi pasă, înţelegeţi! – îmi pasă de oameni. Oamenii trebuie s-aibă cum să meargă la spital, la şcoală, să fie loc pentru ei în societatea asta.

Şi acum mă uit la parvenitul mărunt, care grohăie: “eu cîştig bani: eu am dreptul la civilizaţie, am dreptul la respect!”

Futu-te-n gură! … dar oamenii care nu cîştigă cît tine – ăştia n-au, mă, dreptul la civilizaţie, n-au dreptul la respect?

16 comments to R.F.G.

  • Ando

    Vaaai, ce urât ai zis în final ! Se putea mai elegant, gen: să-ţi fac activităţi sexuale în cavitatea bucală 🙂

  • hm

    doar ma stii; nu prea ma incurc cu eufemisme.

    Si zi asa, citisi pan-la sfarsit 🙂

  • am citit şi eu până la sfârşit. şi-ţi dau dreptate. dar recunosc, de la N.D. Cocea încolo am citit numai cu un sfert de minte, cu restul mi-am amintit de-o tinereţe fragedă, în care prindeam răsărituri fantastice peste câmp de la geamul biroului amenajat într-o hală… of, măi, omule, scotocitor!

  • Dan

    RFG? checked…
    Taxi? checked…
    Om de pe lumea ailalta (decat aia din tramvai)? asa…

    http://www.youtube.com/watch?v=bh_7I66m6fw

    Dap.

  • hm

    facem si noi ce putem…
    si ma bucur daca fu pe placul vostru.

  • Ando

    Acu’ce să zic…fără exagerare, am avut o perioadă în care, unii mă priveau ca pe ceva exotic când le spuneam că stau pe şos. Giurgiului

  • he he Ando, am locuit ceva ani buni (toată adolescenţa şi o mică parte a tinereţii) în zona amintită de HM. era o stradă liniştită cu nume frumos, cu mulţi copaci şi pavaj de pietre…în fine, nu asta e important acum, ci felul în care evitam să spun unde stau. nu eram nici pe Calea Ferentari, dar era totuşi cea mai apropiată arteră. cumva aproape era şi Rahova, Sebastian însă aflasem că nici astea nu-ţi fac cinste. Of. Am sfârşit cu găselniţa “pe lângă Trafic Greu”, ceea ce fie vorba între noi era un fel de nowhereland…;)

  • Ando

    @catherine: deci, acum, avem statut de imigrant ? 🙂

  • Chapeau, bas!
    Ai prins excelent contrastul unei asemenea zile. Sunt unii, mulți din păcate, și în meseria mea cam dau piept cu ei în fiecare zi care au senzația că dacă și-au pus de-un apartament/bucată de pămînt/mașină pe credit, toată civilizația e dreptul lor, iar ceilalți, cei care “nu se încadrează” ori sunt etichetați comuniști, ori leneși, ori mai știu eu ce alte năzbîtii din astea “dă dreapta” prost înțelese.
    Ce să le faci? Să-iei unul cîte unul cu arcanu’ din pat la 5 dimineața și sa-i parașutezi înspre Zețarilor încolo, sau pe la CFR Progresu, fără bani și telefon mobil ca să trebuiască să se întoarcă pe jos la bucățica lor de civilizație.

  • hm

    şi eu aş face experimentul ăsta cu nişte exemplare umane cunoscute…
    un an de zile ar avea ce să povestească după ce-ar ajunge înapoi în oraş.

  • Freesys

    Valentin Berceanu ți-am lecturat de câteva ori mizeria aia de blog, nu tu erai ăla cu clătite cu dulceață simandicoasă de care prostimea (fară un anume statut,evident) n-are habar, nu tu ziceai ca între secretara de la Orange și Dorel care dă cu târnacopul pe Pipera trebuie să existe secole distanță? Ce s-a întâmplat de-atunci? Nu mai crezi în necesitatea “etichetării sociale”? ..sau ai rămas făra postul ăla corporate de supraponderal și vrei sa te răzbuni pe foștii tăi angajatori în comment-uri?

  • Dan

    Intre “secretara” si “Dorel” distanta e impusa de noroc; majoritatea celor care “si-au luat masina mica” (in antiteza cu cei care umbla dimineata cu tramvaiul) au avut pur si simplu noroc la un moment dat, in special de o slujba platita mai bine decat media. Descurcaretii si cei care ar fi putut fi primii beneficiari ai unui sistem ideal meritocratic au plecat de mult pe alte meridiane.

  • @Freesys: Asa cum ti-am spus si cind ai comentat pe blogul meu, n-ai inteles nimic din ideea articolului la care te referi. Poate oi fi eu de vina ca nu scriu destul de clar, poate oi fi de vina tu ca nu reusesti sa citesti decit filtrind prin propriire-ti prejudecati, chiar si dupa ce ti se atrage atentia ca te inseli. Dar culmea, sensul articolului ala de pe blogul meu era chiar din aceeasi gama cu articolul scris de HM, aici, poate un pic privit din alt unghi, dar in definitiv aceeasi gama.
    Ideea de la mine era ca sunt multi “ajunsi” care-i dispretuiesc sau, in opus, ii compatimesc pe cei “de jos”, desi, traind in Romania, cu siguranta nu au de ales, si exista momente din propriile lor vieti cind nu le sunt nici mai mult nici mai putin decit egali din punctul de vedere al lipsei de civilizatie pe care si-o doresc si pe care si-o protejeaza cu atita drag. Ei bine “secretarele de la Orange”, in loc sa accepte situatia in care se afla, prefera sa o nege tocmai pentru ca le furnizeaza cu banii aia, putini in general, dar atit de necesari ratelor cu care si-au cladit camaruta de civilizatie. Iar exact in asta consta saminta ignorantei lor. In faptul ca se pretind ceva ce nu sunt in slujba unui scop pe care si-l neaga in cursul obtinerii sale.
    Ideea mea, era, insa, cit se poate de contrara secolelor distanta despre care vorbesti, era vorba de oameni care-si realizeaza propria conditie umana si se comporta ca atare cu bune si cu rele asumate. Intre secretara de la Orange si Dorel TREBUIE sa existe secole distanta ATITA VREME cit Dorel EXISTA. Ceea ce eu imi doresc, si aici cred ca sunt si in asentimentul articolului, este ca Dorel sa beneficieze de aceleasi conditii de civilizatie publica cu secretara pentru ca si Dorel e om, si destul de des, Dorel e mai om decit multi dintre noi.
    Si ca sa iti termin si cu curiozitatile, nu mi-am pierdut jobul bine platit, nu am sa duc niciodata vreo “lupta de clasa” fie in sus fie in jos, iar “etichetarea sociala” in care cred eu nu are de a face cu limitarile financiare sau cu adversitatile comunitatii.

  • Freesys

    Jos pălaria domnule Valentin Berceanu !

  • De ceva timp, din motive personale, ma invart toata ziua prin acest R.F.G. , il stiu in detaliu la fiecare ora a zilei cum arata. Plinul zilnic de “zeama” pentru Matiz a ajuns la fabuloasa suma de 10 lei, cafeaua “de 1 leu” de la Penny si covrigul tot “de 1 leu” de la Tati din Petre Ispirescu sunt produse de baza, apoi urmeaza “shopping-ul” de la SH (second-hand), apoi “tunareala” masinilor la mecanicii de trotuar din zona, eventual o spalare “ecologica” cu 5 lei la promotie cand e masina ca porcul dupa ce am carat cartofi pe bancheta din spate de la piata de gros de pe Pucheni, si ca premiu cate un pariu de 2 lei la Bet Cafe… da, toate astea exista si sunt reale, si tin sa va spun ca acum 3 ani cand vedeam si eu rasaritul dintr-un building de birouri de pe Splaiul Independentei nu credeam ca exista asa ceva 😉 Totul e sa ai o privire de ansamblu asupra vietii 😉

Leave a Reply to Ando Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>