despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Oraşe paralele

scris de Florin

Hala Matache a repus faţă în faţă pe cei ce vor să salveze cu orice preţ acest oraş cu cei ce vor sa salveze oraşul dar în folosul tuturor. De multe ori am impresia că cei dintâi traiesc în localităţi diferite, singura legatură între acestea fiind grija pentru prezervarea capitalei, lucru lăudabil în esenţa lui. Una este oraşul de acum 3, 4, 5 decenii sau chiar de acum un secol. E oraşul din pozele alb-negru, oraşul povestit de părinţi sau bunici, oraşul pe care foarte mulţi nu l-au văzut niciodată pe viu, pe care nu l-au străbatut la pas sau cu ITB-ul. E oraşul liniştit, cu străduţe pietruite şi înecate în verdeaţă, cu maşini puţine şi cu oameni şi mai puţini. E oraşul mai curat şi mai aerisit, mai molcom şi fără stridenţe. E oraşul ce-ţi zâmbeşte strengăreşte din pozele lui Oerlemans sau Lăcriţeanu – poze ce ascund însă adevăratul oraş de atunci, cu gropi, cu bulevadre pietruite şi ceva mai mari ca o stradă obişnuită, cu circulaţie rarefiată fiindcă nu toţi aveau maşină şi lumea era la muncă, cu mirosuri ce nu erau întotdeauna de liliac, cu cişmea în colţul străzii şi canalizare inexistentă, cu Dâmboviţa plină de gunoaie şi şobolani, cu case de ţară în mijlocul oraşului şi cu periferii semănând a cătun.

Apoi este oraşul de azi. Cel ce trebuie salvat neaparat şi readus la vechea lui strălucire. Este oraşul plin de maşini, fără locuri de parcare, fără piste de biciclişti, fără nimic deosebit, murdar, plin de câini, cu un transport în comun subordonat transportului particular, cu clădiri dărăpanate şi abandonate, cu locuri virane, cu clădiri de beton şi sticlă răsărite peste noapte unde nu-şi au rostul, cu complexe rezidenţiale la fel de înghesuite ca blocurile socialiste, cu o spoială de viaţă mondenă, cu primari corupţi, cu o parte a populaţiei ce nu vieţuieşte aici decât de puţin timp, căreia totul îi pute şi care are pretenţia că ştie cu ce se mănâncă Bucureştiul.

Bine ar fi ca cei ce vor un Bucureşti de altă dată să pună la un loc aceste două oraşe şi să se întrebe: AR FI PUTUT ACEL BUCUREŞTI SĂ FACĂ FAŢĂ CERINŢELOR BUCUREŞTIULUI DE AZI?

Sau am fi dat vina tot pe comunişti: Ai dracu’, după ce ca ne-au ţinut în frig şi ne-au dat salam cu soia, n-au fost în stare să facă un bulevard mai acătării în oraşul ăsta!

37 comments to Oraşe paralele

  • Bulevarde pietruite sunt si la Paris, Roma, Helsinki, Vilnius si nu se plange nimeni acolo. Canalizarea inexistenta se aplica periferiilor altfel e o gogorita. Poate ar trebui totusi sa public un plan al Bucurestilor din 1895 cu gurile de canal ca sa vedem cum e cu “pretentiile ca stim cu ce se mananca Bucurestiul” …

  • florin

    Sa inteleg ca periferiile nu fac parte din oras?Si apoi tot ce am scris a fost pretextul pt.intrebarea scrisa cu litere mari.Ma astept la un raspuns la ACEA intrebare,nu la un plan al Bucurestiului de la 1859.

  • Dan

    Pozele de epoca nu surprind mizeria dintr-un motiv foarte simplu: fotografia era scumpa si in mare parte inaccesibila omului de rand. In casele batranesti singurele fotografii sunt de cele mai multe ori doar cele facute la nunta sau cadre bine studiate surprinse la “fotograf”, ulterior inramate pentru a fi atarnate in sufragerie. De aceea nu as credita pozele de epoca in ce priveste detinerea adevarului universal: majoritatea sunt facute in zonele centrale ale orasului si eventual cu ocazia unor evenimente.

  • hm

    Mde…
    E cam cu dus-întors, Florine…

    Avem ghinionul să avem prăpastia comunistă în dezvoltarea oraşului nostru.
    Acel Bucureşti vechi mergea destul de bine. Canalizarea cam ajunsese, înainte de Război, foarte aproape de limitele oraşului de atunci. Oare nu s-ar fi extins mai cu cap dacă nu am fi avut comunismul?

    ACEL Bucureşti s-ar fi transformat altfel în oraşul de azi. ACEL Bucureşti s-ar fi comportat altfel azi.

  • Amiral Snagov

    E cam mere cu pere, dar intrebarea e pertinenta.
    Mai mult, sa ne gandim la cum va face fata la… Bucurestiul de maine.

  • Ando

    Cunoaşterea, cât se poate de detaliată a oraşului, aşa cum a fost, aşa cum a evoluat, este un aspect perfect lăudabil şi (părerea mea)
    trebuie să fie o normală permanenţă -folosindu-se toate sursele: filme şi fotografii vechi, amintiri sau comentarii scrise etc.
    Revenind la titlul articolului, eu aş reduce problematica astfel : avem o realitate ! ce facem cu ea ?

  • > Pozele de epoca nu surprind mizeria dintr-un motiv foarte simplu: fotografia era scumpa si in mare parte inaccesibila omului de rand.

    Mai sunt si unele mici exceptii, din fericire 🙂 Am vazut pe la un targ de vechituri niste poze facute prin periferiile anilor ’30 (care in vremea aia insemnau Dudesti-Cioplea, Pantelimon etc) care ar putea concura foarte usor cu bidonville-urile din ziua de azi. Din cate tzin instantaneele erau facute de serviciul de salubritate al Bucurestiului. Din pacate pozele in sine erau prea scumpe pt mine si le-am zis pass.

    Si am mai vazut prin cateva carti de propaganda de la inceputul anilor ’50 niste poze despre cum aratau periferiile in interbelic, din pacate calitatea hartiei pe care erau imprimate era foarte proasta si nu prea intelegeai mare lucru.

    @adrian > Poate ar trebui totusi sa public un plan al Bucurestilor din 1895 cu gurile de canal ca sa vedem cum e cu “pretentiile ca stim cu ce se mananca Bucurestiul” …

    Ar fi genial daca ai face asta 🙂 Ma bate gandul de ceva vreme sa pun pe o harta gen Google Maps locatia si fotografiile gurilor de canal din Bucuresti care dateaza de dinainte de ’45 si care au supravietuit atator transformari edilitare, pentru ca chiar si acuma am asa o tresarire cand vad cate un capac de canal pe care scrie “Canalisare Bucuresci”.

  • hm

    Mihai, tu ai multe de pus pe hărţile alea ale tale 😉
    Nu vrei să pui şi pozele noastre pe care le avem de la Adrian Mureşan?

    Adrian, cred că o să ţi se ceară harta aceea… mai mare 🙂

  • hm

    Cîndva am făcut o colecţie mică de capace de canal vechi…
    https://www.simplybucharest.ro/?p=1289

  • > Nu vrei să pui şi pozele noastre pe care le avem de la Adrian Mureşan?

    Sigur, daca am permisiunea oricand si cu placere chiar 🙂

  • 1. “Vechiul Bucureşti” nu a supravieţuit până când l-ar fi salvat cineva, din mai multe motive (naţionalizări, ţigani, demolări comuniste, cutremure etc). De fapt, în 1990 cartierul Matache era la fel de jegos şi de plin de şobolani ca şi în 2010. Chiar şi în ipoteza în care un primar ar fi vrut să repare sau renoveze ceva, n-ar mai fi avut ce.

    Nici economiile mari n-au “salvat” ceva, au reconstruit faţadele după fotografiile de epocă şi planurile din arhiva primăriei. Montmartre-ul modern e o butaforie, un decor de teatru, satul lui Potemkin. Faţă de epoca lui Toulouse-Lautrec şi Utrillo e o diferenţă ca de la cer la pământ.

    2. O mare parte din hipstărismele de azi (“mâncarea are E-uri”, “telefoanele mobile iradiază”, “comuniştii ierea buni şi cinstiţi, nu cocalari şi curve ca în zilele noastre”, “ăia cu maşini are p–a mică şi n-au avut jucării în copilărie”) au de fapt un sens ascuns, despre care a făcut nişte aluzii viteazul primar Marean Daniel Paranghelie, în ultima lui campanie sub sloganul “Mă lupt cu sistemul de interese!..” (“…mâncaţi-aş”)

    Dacă “sistemul de interese” (al baronilor imobiliari) pretinde că “dezvoltă” oraşul prin construcţii, ridicarea valorii terenurilor, credit etc, tot el, “sistemul de interese” mai face ceva, şi anume invadează un teritoriu şi o comunitate care au fost mai întâi “monarhiste”, apoi “comuniste”.

    Acum nu mai sunt nici una din ele: cel care trăia în comunitatea lui (se ştie că viaţa la bloc a anilor ’80 era la fel de restrictivă ca într-un lagăr, cu policlinică de cartier, cu alimentara de cartier, cu şedinţele cu părinţii la şcoală, cu micul trafic de ţigări, electronice, cu spionajul pe vizor etc) acum se vede dat la o parte de baronul imobiliar, care construieşte ce, cum şi unde vrea p–a lui.

    Noroc că vine Primarul Almanahe-Goagăl şi se luptă el cu sistemul de interese 😀

    ~Nautilus

  • hm

    Adrian, cum pot citi acea excepţională lucrare? Promit că nu o plagiez!!!

    (aş fi scris la tine, dar pe moment nu pot face asta din motive tehnice legate de calculatorul meu)

  • hm

    Mihai – oficial declar că poţi lua de aici orice fotografie.

  • Dan

    Pana una-alta “sistemul de interese” inseamna de facto evolutia acestui oras. Putem dezbate la infinit pe tema bine/rau/istorie/comunitate/sticla si otel insa realitatea e numai una: peisajul urban nu se imbunatateste singur; prin lipsa de investitii (adica neadaptare la standardele prezentului) nu putem avea decat degradare – in final cam ca la “Life after people” (documentarul) 😉

  • hm

    Da, să nu tragem în “interese” – fără ele nu se mişcă nimic.
    Şi Bucureştiul acela de aur, tot pe interese s-a făcut; şi Bucureştiul socialist – tot pe interese[le clasei muncitoare 🙂 ] s-a făcut.

    Şi cetăţeanul bun, care sfinţeşte locul – tot un interes are şi el, nu?

  • Aici e punctul în care cad de acord “bătrânul comunist de scară de bloc” şi hipstărul de Centru Isteric: ar vrea ca baronul imobiliar să investească precum în capitalism, dar să fie menţinut modul de viaţă din (co)mu(n)ism. Fără “cocalari şi curve”, fără “maşini de lux”, fără “vile cu marmură şi birouri cu termopane”, fără “terase cu Green Apple”.

    Fără TVA de 24% la maşini, benzină, termopan, gresie şi faianţă, fără accize, fără impozitele locale, de unde bani de investiţii?

    Poate din biletele la nişte meciuri de wrestling între Primaru’ Almanahe şi câţiva baroni imobiliari. Un fel de “Goagălomancer vs. El Ciobandante Maximo” 😀

    ~Nautilus

  • hm

    păi, aşa cum meciurile de wrestling sînt show curat, la fel se luptă alde Vanghelie cu baronii.

    Ce mai distracţie! Ilici cu deştu pe facebook şi cu tricou cu Che Guevara pe sub pufoaică.

  • Dan

    Las’ ca de bine ce s-a luptat suntem la coada Bucurestiului in ce priveste investitiile imobiliare private (atat in zona de afaceri cat si cea rezidentiala). La capitolul investitii publice situatia e ceva mai roza: asfaltul, canalul si apa curenta au ajuns totusi cam pe toate stradutele.

  • hm

    O, da, fără glumă. Sectorul nostru a venit cel mai tare din urmă în ultimii 10 ani la capitolul ăsta. O fi greu de crezut, dar cam aşa e.

    s’trăiască!

  • Nimeni nu cred ca_contesta interesele. Unii “decat” spun ca interesele pot fi servite si cu alte mijloace in asa fel incat sa castige mai multa lume nu numai niste unii. @HM ti-am dat un mail.

    In ce priveste canalizarea am chestia aia simpatica legata direct de Hala Matache a primarului. Zicea omul ca trece teava de cacat pe sub hala si ca e veche de 80 de ani si ca d’aia ca n-are cum s-o schimbe. Logic ar fi sa ne minunam cum ar fi sapat aia acum 80 de ani pe sub hala ca sa o instaleze in primul rand!? In al doilea rand, daca aia cu tarnacopul au putut, de ce astia cu foreza nu pot ?? 🙂 Dar asta nu e decat o alta gugumanie opresciana menita sa-i faca pe unii sa creada ca progresul lor e impiedicat numai si numai de “hipstari”. Adevarul e ca se putea altfel, mai bine si mai ieftin si cu un rezultat mai decent. Dar stiu ca sunt nebun, mai emiteam in urma cu deja doi ani ideea ca aruncam banii cu lopata pe fereastra la metroul subteran in DT si ca o sa dureze o eternitate pana o sa fie gata. Cand se putea face unul suspendat, cu multa prefabricare, cu nesfarsite posibilitati de etapizare care sa nu paralizeze orasul si care ar fi fost si negresit mult mai ieftin. Aflu acum ca fata de costurile initiale decirca 700 milioane de euro, imprumuturile bat deja catre miliard. Si suntem inca la faza “pe hartie” !! Dar fireste, sunt “decat” un hipstar comunist batran …
    http://www.a-craciunescu.blogspot.ro/2011/04/metrou-de-drumul-taberei-ipotetic.html

  • hm

    primii mailul, mulţam!

  • florin

    Dom’le eu am mai spus-o NU SUNT IMPOTRIVA PASTRARII SI RESTAURARII VECHIULUI BUCURESTI!Mi se rupe inima cand trec dupa un timp si vad ca a mai disparut o cladire sau ca e pe cale sa dispara.Sunt mahnit cand vad cladiri darapanate sau locuri virane in mijlocul orasului.Foarte interesant si uneori grav e ce se intampla in spatele aliniamentelor de blocuri;vile STAS intre case cu personalitate,miniblocuri rasarite pe amplasamentul unor gospodarii(nu am gasit alt termen),complexe de apartamente cu preturi in euro/mp langa case interbelice.
    Dupa mine,una din cele mai mari rele aduse acestui oras este legea retrocedarilor,ce nu obliga in nici un fel proprietarul sa-si administreze proprietatea functie de statutul ei.Nu am inteles cum de o casa a fost ingrijita dupa nationalizare si lasata in paragina dupa retrocedare.Si nu cred ca explicatia cu “rechinii imobiliari” poate acoperi chiar totul.

  • Dan

    Casele retrocedate au in marea lor majoritate intre 60 si 120 de ani si pur si simplu nu mai au cum sa satisfaca “nevoile locative” ale omului traitor in deceniul 2 al secolului 21. Si mai intervin cateva probleme aici, acume ca pretul materialelor de constructii a crescut constant in ultimii ani iar calitatea materialului uman a scazut prin emigrarea masiva a celor mai buni meseriasi catre Occident. In plus eu personal sunt mai mult decat sigur ca o operatie de tip “upgrade” aplicata unei case retrocedate costa mult mai mult decat ridicarea unei case noi de la zero. Nu, faptul ca acea casa noua nu va rezista 100 de ani nu e un argument; s-au cam dus vremurile caselor in care traiesc cate 3 generatii – acum se discuta de eficienta termica, risc seismic, garaj, gratar etc etc…

  • Anonymous

    adrian:
    March 28th, 2013 at 16:32
    “Dar stiu ca sunt nebun, mai emiteam in urma cu deja doi ani ideea ca aruncam banii cu lopata pe fereastra la metroul subteran in DT si ca o sa dureze o eternitate pana o sa fie gata.”

    NU esti, esti posibil unicul de pe net ce are logica, cine nu se da peste cap cand aude de METROU, eu consider ca nici macar suspendat nu era nevoie acolo, un tramvai gen 41 era ultra suficient(separat de trafic si cu semaforizare preferentiala).
    Metroul in DT nu e bun acum deoarece:
    a)STATIILE sunt prea DESE.Se poate observ cu usurinta ca statiile metroului repeta statiile RATB-ului(de aici reiese faptul ca cineva vre sa isi ia multa spaga,iar constructorii sa aiba multa treaba)
    b) cu asemenea statii rama va merge mai incet ,deoarece va fi nevoita sa se opreasca des …..
    c) romania nu e asa de bogata ca sa isi permita acum un asemenea lux. daca firesc domnii de la guvern nu vor sa ajungem ca stat in faliment…

  • hm

    Ce are nevoie DT – foarte simplu şi chiar fezabil – e o linie de tramvai. O linie nenorocită de tramvai care să plece din Ghencea (Prelungirea ei cu o ramificaţie care să atingă şi şoseaua Alexandriei) şi să meargă apoi pe ruta 13 Septembrie – Casa Republicii – bd. Unirii.
    Oho, ce-ar mai scoate oameni din DT. Părerea mea.

  • Andrei

    Aceesi solutie de LRT se poate aplica si in cazul doritei M6, care cica ar trebui sa ajunga la otopeni(asa cretinism nu am mai vazut). Si mai nou cuiva i-a dt in cap ca in Piata Presei Lib. linia sub Romexpo trebuie sa faca un “S” ca sa se inscrie sub terminalul lui 41….
    MULT mai logic si ieftin ar fi,sa prelungeasca linia lui 41 pana la Otp. pentru rezidentii si muncitorii din zona, iar pentru aeroport sa duca pana la bun sfarsit sina CFR-ista sub terminal (sa nu faci transordari cretine din tren in autocar, in mijlocul campului).

  • Păi, avem în fața ochilor felul în care s-ar fi dezvoltat orașul, dacă nu erau comuniștii. Asta e, atât ne duce mintea!

  • La prelegerea la care am asistat a celor care lucreaza pentru “Grand Paris” s-a vorbit despre un inel mega periferic de metrou – 200 km lungime la un cost de circa 40 miliarde euro. Daca imparti la kilometri si compari cu pretul de la noi pare cam ieftin la Paris :)) Am sa caut pe net.

  • > NU esti, esti posibil unicul de pe net ce are logica, cine nu se da peste cap cand aude de METROU, eu consider ca nici macar suspendat nu era nevoie acolo, un tramvai gen 41 era ultra suficient(separat de trafic si cu semaforizare preferentiala).

    Amin! 🙂 Pana si “amaratul” de 40 pe care il iau zi de zi de la Costin Georgian/Morarilor si care se târâie cu 10-15 km/h pe Basarabiei face doar 30 de min până la Sfânta Vineri. Asta și pentru că de exemplu la intersecția Basarabiei cu Mihai Bravu, acolo unde cu mașina prinzi destul de des 3 semafoare, tramvaiul trece ca prin Vodă prin lobodă. Schimbă-i calea de rulare cu una demnă de sec. 21, pune-i niște mici borduri/obstacole ca pe Ștefan cel Mare pt. ca să nu mai intre alții/altele în calea lui, și sunt sigur că cele 30 de minute s-ar putea transforma foarte ușor in 15.

    Acum, dacă după aceea “the powers that be” chiar ar vrea să facă ceva și ar lega terminalul de la Sf. Vineri cu linia lui 32…

  • Andrei

    Domnilor, uitati de o solutie simpla, dar ea poate efienticiza un tramvai ca viteza, f. mult (in afara de gard sau bordura), SEMAFORIZAREA PREFERENTIALA si statiile dupa intersectie. Astfel 30 ar putea sa se faca in 10. Cum vine tramvaiul, tii masinile pe rosu cateva secunde(sa treaca transportul public) si dupa poti sa dai drumul automobilistilor in intersesctie…
    cu timpul poate mai iei fonduri europene ptr tramvaie moderne, si te uti ca in rezultat vom avea si noi transport public ca in vest.
    P.S.Dar astea sunt vise, un exemplu clasic e primarul general tov.Ontanu, dumnealui in loc sa reabiliteze liniile de tramvai pe Pantelimon, Grigorescu, Basarabia …. Insa tovarasul prefera sa o arda AERIAN si vroia sa isi realizaeze fantasma unei telegondole Pantelimon – Piata Presei Libere. Pe langa faptul ca e o ineptie telegondola aia, cine dracu ar fi dorit sa ia gondola aeriana din cartierul proletar Pantelimon (peste lacurile murdare cu splaiurile pline de “case” de tigani) spre burghezul parc Herastrau ? Sau invers, ar fi vrut oare vreun olandez turist din parc sa ajunga in Pantelimon?

  • hm

    Explică-mi, te rog, cum ajută amplasarea staţiilor după intersecţie cetăţeanul care vrea să traverseze şi să facă transbordări.
    (am scris aici şi am şi o schemă – https://www.simplybucharest.ro/?p=3920)
    Păi, punem omul să meargă pe jos inutil 200-300 de metri – şi-i cerem apoi să folosească transportul public şi să-i facă plăcere?

    Tu vorbeşti de prioritatea tramvaiului şi poliţia rutieră ţine tramvaiele pe loc ca să treacă întîi maşinile…

  • hm

    Adrian, ştii că noi sîntem prea săraci ca să ne permitem lucruri ieftine 😉

  • Andrei

    hm:
    March 30th, 2013 at 9:56
    “Explică-mi, te rog, cum ajută amplasarea staţiilor după intersecţie cetăţeanul care vrea să traverseze şi să facă transbordări.”
    Pai nu ajuta, insa schema actuala se foloseste peste tot in lume unde TP nu are banda proprie(in cazul autobuzelor).Iar in cazul intersectiei de care ai scris, liniile alea au fost modernizate, nustiu de cea pe care circula 11,1,25 dar linia 32 (la rand cu 41) trebuia sa fie conectata la sistemul Utopia, in rezultat se obtinea SEMAFORIZAREA PREFERENTIALA pe acele linii. Dar cum se zice “am vrut sa fie mai bine, dar sa primit ca intotdeauna. Sistemul e instalat(cabluri,semafoare,bucle inductive …) insa nu e pus in functiune (din aceasta cauza statiile in acea intersesctie sunt dupa stopuri ).

    hm:
    March 30th, 2013 at 9:56
    “Păi, punem omul să meargă pe jos inutil 200-300 de metri – şi-i cerem apoi să folosească transportul public şi să-i facă plăcere?”
    Tu ai luat cazul in care toti stau langa prima usa, in realitate lumea uneori mai merge spre ultima usa (in cazul intersectiilor cu statiile dupa stop).Iar statiile au fost facute lungi ca sa incapa in ele 2 tramvaie. Deci asta cu 200m parcursi e un sacrificiu pentru viteza(nerealizat) si ptr capacitatea de transport(statii de 60m).
    Iar daca faci statiile de tramvai cum ai spus tu, inainte de intersectiei, atunci desi nu e imposibil, dar e mult mai ineficient sa implimentezi sistem de SEMAFORIZARE PREFERENTIALA,deoarece a)dureaza ceva timp pana coboara si urca pasagerii, b)pana porneste si trece tramvaiul (de intersesctie si daca sunt 2 in statie), cat timp va dura asta (adica cat timp va trebui sa tii pe rosu masinile).
    Iar schema actuala are un avantaj, viteza, tramvaiul trece in cateva secunde de intersesctie si franeaza in statie(asta daca sistemul utupia functiona si pentru tramvaie, dar nu..).

  • hm

    Da, dupa 2000 Bucurestiul a inceput sa isi reamplaseze toate statiile dupa intersectii. Am crescut pe stilul vechi si il prefer. Am in vedere si cazuri punctuale unde fluxul de calatori mergea in mod natural inspre statiile vechi (numar de blocuri mare, etc)

    De asta nu imi place sistemul cu statiile dupa.
    Recunosc, imi placea si cum vechiile statii de autobuz puteau fi amplasate la cativa metri de intersectii si treceri de pietoni.

  • Andrei

    “Da, dupa 2000 Bucurestiul a inceput sa isi reamplaseze toate statiile dupa intersectii.”
    Nu exista o asemenea regula, ca e mai bine pur si simplu statia de tramvai sa o amplasezi dupa intersesctie.
    Exista 2 cazuri:
    a)cand NU ai semafor separat ptr tramvai, cea mai buna amplasare e cea clasica(adica INAINTE)
    b)cand AI semafor separat ptr tramvai, cea mai buna amplasare e DUPA intersesctie
    Iar daca incurci aceste chestii adica,ai statie dupa intersesctie insa semafoarele (ptr TP)nu functioneaza se primeste exact ce ai spus tu in articol (ca tramvaiul sta si la stop si in statie)adica pierde mult timp. Si cam asta e situatia de azi, statii si semafoare sunt insa sitemul nu functioneaza.
    Si oricum in oras sunt putine statii dupa intersectie, ele fiind legate de intersectia traversata ( sau se intersecteaza cu o linie ce trebuia sa fie preferntiata ca 32 si 41 ex.Timisoara/Brasov si Turda/Ion Mihalache, sau in intersectii foarte aglomerate (in care multi fac stanga)ca ex. intersectia Mihai Bravu/Ferdinand I .In rest dupa 2000 toate statiile noi au fost amplasate clasic (ex linia 1 pe Stefan cel Mare …), altfel daca nu ai semafor separat ptr tramvai degeaba bagi statia dupa intersesctie.

  • hm

    aşa îmi părea mie – ca şi curent general – că multe din staţiile de pe liniile refăcute după 2000 sînt cam după intersecţie. Şi pe 41, şi pe 32 (unde s-a pretat, fireşte)
    Şi pe Trafic Greu şi chiar şi pe Mihai Bravu (Baba Novac şi Ferdinand pt. sensul spre Obor)

Leave a Reply to Dan Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>