despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

cafea…

Nu m-am prins ce vrea să scrie în mozaicul vechi din faţa prăvăliei ăsteia, dar mi-a atras atenţia.

CAFEA AQANA? Nu ştiu; plimbîndu-mă pe strada Buzeşti, mi-a ieşit în cale.

Încă două astfel de reclame – mult mai cunoscute – în finalul articolului de aici.

7 comments to cafea…

  • Imi puteti spune unde mai exact ati gasit aceasta inscriptie ?
    Au fost multi negustori armeni de cafea pe Buzesti, mai mult ca sigur este vorba de pravalia unuia dintre ei. In lista de pe site-ul meu am o firma Cafea Adana dar, nu e pe Buzesti ci, pe Dudesti. Totusi, negustorii isi schimbau frecvent locatiile in acele vremuri dupa cum era vadul sau posibilitatile lor financiare.
    multumesc

  • hm

    deocamdată va pot spune ca este intre calea Grivitei si Occidentului… mai inspre calea Grivitei. Pe singura parte a str. Buzesti ramasa nedemolata.
    Numarul postal… doar dupa ce trec din nou pe aici.
    Îmi place foarte mult site-ul.

  • Multumesc !
    Am sa caut locatia, probabil este o fosta pravalie !

  • Am gasit-o, se afla pe Buzesti, cum ati spus. Verificand lista mea cu cafegii, am reusit sa identific proprietarul. Este vorba de armeanul Setrac Pelengian care avea doua pravalii mentionate inca din 1915 firma se numea intradevar Cafea Adana. Pravalia de pe Buzesti de la numarul 12, cea de care vorbim, era bacanie iar, cea de a doua se afla pe Calea Dudesti si era de coloniale, delicatese si cafea.
    Iata cum Bucurestiul nostru ascunde inca mici vestigii scapate de la diverse actiuni distructive.
    Nu stiu daca Pelengian s-ar fi gandit ca dupa aproape 100 de ani, cineva va mai discuta despre micuta lui pravalie pornind poate de la orgoliul lui de negustor care l-a facut sa-si scrie numele firmei pe bordura de la intrarea in magazin.
    Va provoc la un exercitiu de imaginatie:
    Despre cati dintre comerciatii de azi, se va mai vorbi peste 20-30 de ani sau ce va ramane din magazinele de azi, termopane, sticla, gresie, rigips…?

  • hm

    O, Doamne! cînd totul e o spoială, ce să rămînă pentru viitor?

    De fiecare dată cînd trec pe Dr. Felix pe lîngă o casă anume, mă gîndesc la ce ziceam in articolul din acest link:

    https://www.simplybucharest.ro/?p=2988

    … era o vreme cînd un om era mîndru c-a reuşit să-şi facă casă. C-a ridicat-o pentru el, pentru familia lui – şi pentru negoţul lui – şi c-o să rămînă moştenire copiilor lui.

  • Da, e trist si in acelasi timp ciudat. Cu acest proiect am parcurs la pas multe dintre vechile strazi comerciale si am observat ca majoritatea caselor de pe aceste strazi sunt populate de o anumita fauna care distruge tot. Daca ar fi sa amintesc numai Calea Dudesti, Calea Serban Voda, la doi pasi de Piata Unirii, pentru cine are curiozitatea si curajul sa mearga pe aceasta strada. Am gasit vechi fatade de pravalii, cu tamplaria originala sculptata cu dantela, zidite cu BCA peste pt a fi transformate in camere de locuit…cu acces direct din strada…aproape toti acesti indivizi locuiesc ilegal si, ma intreb, cati dintre noi am putea sa locuim ilegal intr-o casa in stil baroc ?

    Pun un link, sper sa nu contravina politicii site-ului, este o veche pravalie de pe Calea Dudesti a carei tamplarie a fost zidita pt a se obtine o camera:

    http://negustorie.ro/negustori-armeni/#lightbox%5Bnimble_portfolio_gal_rect_1%5D/37/

  • hm

    supărarea e de la degradarea întîlnită!!! Nu am mai trecut – la pas – de multă vreme pe ce a mai rămas din Dudeşti, Calea Călăraşilor ori străzi ca Viitorului şi Vasile Lascăr. Doar din goana maşinii am văzut continua degradare.

    Aparent, în ultimii 10 ani s-au „luminat” cîteva zone care fuseseră invadate de ţigani; s-au construit vile, s-au curăţat imobile vechi. Aceşti ţigani nu au dispărut, ci doar s-au mutat.
    Unde se putea mai bine, decît în aceste imobile cu prăvălii, prăvălii transformate în buticuri apoi închise, unele cu statul juridic incert – rătăcite între termene de judecată nesfîrşite, în jungla retrocedărilor?

Leave a Reply to Paul Agopian Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>