Intii, putina istorie, din momentul in care S.T.B. incepe exploatarea exclusiva a transportului public bucurestean:
- 1935/36: 22 linii de tramvai si 22 de autobuz
- 1948: 27 linii de tramvai si 24 de autobuz
- 1954: 34 linii de tramvai si 30 de autobuz (erau multe linii de tramvai numite barat, care functionau doar pe un segment mai aglomerat al traseului de baza)
- 1963: 29 linii de tramvai, 8 de troleibuz si 40 de autobuz
- 1973: 30 linii de tramvai, 13 de troleibuz si 82 de autobuz
- 1984: 44 linii de tramvai, 24 de troleibuz si 105 de autobuz
- 2009: 26 linii de tramvai, 20 de troleibuz si 116 de autobuz (din care vreo 50 sint preorasenesti)
Cifrele din anii 1948 si 1954 sint destul de corecte. Vedeti ca cea mai bogata retea de transport am avut-o la mijlocul anilor 80, inainte de pornirea haosului demolarilor si blocarii marilor noduri de transport ale orasului (am mai vorbit aici). Stiti ca in momentul de fata in Bucuresti nu mai exista liniile de tramvai 1, 2, 3, 6, 9 si 10?
Cite ceva despre indicativele liniilor de transport:
Inainte de razboi, tramvaiele erau numerotate de la 1 la 30 si autobuzele de la 31 in sus.
Dupa razboi, cind s-a infiintat prima linie de troleibuz, a primit indicativul 81. Autobuzele aveau indicative de la 31 la 80 si de la 100 in sus.
La inceputul anilor 80, s-a schimbat numerotarea liniilor de transport, astfel:
- tramvaie: de la 1 la 59
- troleibuze : de la 60 la 99
- autobuze: de la 100 la 399, unde liniile cu indicativul 100 erau cele obisnuite, cele cu indicativul 200 erau fostele linii barat, care dublau traseul de baza pe partea mai aglomerata, si cele cu indicativul 300 erau asa-numitele linii rapide, care nu opreau in toate statiile (pina aproape de zilele noastre, algoritmul s-a pastrat in Drumul Taberei, unde linia de baza era 168, dublata la orele de virf de 268, iar pe linia 368 autobuzele opreau doar in statiile importante!)
Dupa 1990, liniile de transport ce duceau in afara orasului au primit indicative de la 400 in sus.
Harta ‘Socec’ Bucuresti – 1935 (pdf, 1 Mb)
Harta traseelor de transport – 1962
Ghidul liniilor de transport – 1973
Foarte buna sinteza, este chiar interesant sa vezi cum si-au modificat traseele unele tramvaie, de exemplu, in urma demolarilor. In special cele care intorceau la Piata Unirii, Piata Sf. Vineri sau Cauzasi.
Am auzit acum citiva ani de o idee de re-aducere a tramvaielor pe vechiul traseu al Caii Vacaresti (unind Nerva Traian/Timpuri Noi de Sfinta Vineri pe traseul actualelor strazi Mircea-Voda – Sfinta Vineri) insa nu cred ca se va concretiza.
Nici eu nu cred ca se va face asa ceva. Uite, in mod normal, pentru a reconecta zona Rahova de restul orasului, linia de tramvai ar fi trebuit prelungita pana la Sf. Vineri, taind actualul “Parc Unirii”, care e oricum ceva nedefinit si anost. Cum ai remarcat si tu, odata cu demolarile a venit si izolarea unor cartiere.
Nu cred ca actuala Piata a Unirii va mai fi traversata de tramvaie vreodata. Bine, exista si un proiect de metrou Rahova – Universitate – Obor, dar la felul in care se construieste la noi vorbim de SF-uri; plus ca – in eventualitatea in care se va dori extinderea retelei de metrou – prioritate va avea magistrala ce va ajunge in Drumul Taberei.
Am citit undeva pe internet despre un proiect de metrou din 1961-1962, care trebuia sa lege zona Soseaua Giurgiului cu Gara de Nord. Care insa a fost abandonat. Acum 1an citi din nou despre un proiect de metrou intre Soseaua Giurgiului, cu traseu Sos Giurgiului Sos Viilor Sos Panduri Gara de Nord
Proiectul rămăsese în perspectivă pe vremea lui Ceaușescu. Periodic se mai scoate și se mai scutură de praf.