Încă un an: 2013

fotografie de Adrian Szasz

Ce a însemnat 2013?
Mult. Numai dacă ne amintim că blogul ăsta a făcut în septembrie 5 ani!

Sincer, în 2013, eu unul – câteodată- am intrat în panică… din lipsă de subiecte. Am avut însă şi noroc, cum a fost cazul întâlnirii „online” cu Adrian Mureşan, cel cu fabuloasa galerie de fotografii din zona Izvor-Uranus.

Iar când citeşti ce ne-a scris el, acum, pe final de an, parcă uiţi un pic de răutăţile şi mârlăniile care ne înconjoară de la un timp!

Ma bucur ca mica mea munca nu a ramas fara ecou si va asigur ca scopul ei era tocmai intalnirea cu locuitorii vechiului si dragului nostru cartier. Simt acest lucru ca intalnirea cu un bun si vechi prieten si sentimentul e cu atat mai puternic cu cat mi-a permis sa intru in legatura si cu oameni pe care nu i-am cunoscut si care se bucura impreuna cu mine si lacrimeaza impreuna cu mine gandind cartierul Mihai Voda, la trista soarta pe care au avut-o strazile copilariei noastre. Am regasit prieteni vechi, am primit mesaje de la necunoscuti – din USA, din Germania, Elvetia, Belgia, multi dintre ei evocand cunostinte comune, de varste apropiate cu noi dar si fosti profesori de la Romanescu. Am primit mesaj de la o doamna care s-a nascut si a locuit pana la 14 ani cand a fost demolat cartierul, in casa din Mihai Voda nr. 65, in care am locuit si eu pana la 17 ani! Nu ne-am intalnit niciodata. Ma consider cu prisosinta rasplatit prin aceste mesaje. Multe dintre ele am venit si cu ajutorul dumneavoastra si va multumesc si eu pentru asta, dovada ca meritul meu nu e chiar asa de mare, mai trebuie – si iata ca se gasesc – oameni de suflet sa se reuneasca pentru o idee.

În 2013, din nou l-am avut pe Cristian Malide cu ale sale fotografii-document. El a readus în prim plan atât drama cartierului Căuzaşi – Labirint – Văcăreşti sfârtecat de tăvălugul demolărilor ceauşiste cât şi atmosfera generală apăsătoare, cenuşie a acelor ani fără speranţe.

• Unde începe Labirintul
• Casa, dinspre Labirint – februarie 1988

În 2013, când am intrat în criză “de Matty” prietenii blogului ne-au sărit în ajutor şi, uite aşa, am acoperit aproape 9 luni cu… un zâmbet pe zi !

Da, aşa e cum a scris HM, una peste alta, 2013 a fost un an bun şi musai, tuturor celor care au poposit pe aici (mai mult sau mai puţin, mai des sau mai rar), trebuie să le urăm, ca într-o recentă reclamă, “un 2014 nelimitat de bun”!