scris de Ando
Sunt binecunoscute relatările despre cei sau ale celor care au „îndrăznit” să facă fotografii pe parcursul giganticelor demolări ceauşiste şi nu numai. Am avut un coleg care s-a apucat să facă fotografii imediat dupa cutremurul din 4 martie 1977. A fost oprit de „organe” şi i s-a confiscat filmul. Şi a scăpat ieftin…
Alţii – cum e şi prietenul nostru Cristian Malide – au reuşit operaţiunea până la capăt şi datorită lor avem acum imagini – cele mai multe dramatice – despre imensa rană care se deschidea în mijlocul oraşului.
Cu toate acestea, unii oameni au izbutit să pătrundă, făcînd fotografii şi chiar desene caselor, bisericilor şi străzilor înainte sau în timpul demolărilor. Aceste imagini şterpelite sunt o actualizare a unui simţ al istoriei şi mărturisesc despre un Bucureşti a cărui hăcuire, întru impunerea personalitaţii oficiale a oraşului, abia începea.
Am citat din Cuvântul înainte la albumul „BUCUREŞTI DEMOLAT. Arhive neoficiale de imagine 1985”, editat de Fundaţia Ines.
Autorii: Şerban Bonciocat, Hanna Derer şi Corina Popa au pus în valoare într-o ediţie bilingvă (română-engleză), suita de fotografii clandestine realizate de studentul Cristian Bonciocat în zonele aflate în demolare.
Albumul poate fi găsit la libraria Humanitas de pe bulevardul Elisabeta.
comentarii