Ziua Internaţională a Proastelor

Sîmbătă
8 Martie 2014
15:00.00 – 17:00.00
44°26’20.6″N 26°05’41.5″E (Sala Palatului. Expo SofistiCat)

Concurs de pisici, anunţat pentru ora 16:00.00, lume ciopor în picioare, copiii mici storciţi în faţă.

Proasta Colectivă Organizatoare (formată dintr-o tîrlă de proaste feminine şi una masculină) se apucă serios de organizat, în spaţiul de concurs. La 16:00.00 – ora anunţată pentru începerea concursului – Proasta Colectivă începe să:
– copieze ceva pe altceva
– mai facă un tabel
– mai copieze ceva
– mai copieze ceva
– mai copieze ceva
– mai facă o listă
– mai copieze o listă pe altă listă
– rupă mărunt hîrtii
– copieze numere de pe listă pe hîrtii
– mai copieze ceva
– pună hîrtii rupte mărunt cu numere copiate pe ele pe cuştile goale.
(Ca să fim drepţi, lucrurile astea le făceau numai componentele feminine ale Proastei Organizatoare Colective. Componenta masculină nu făcea nimic.)

Copiii transpiră, li se face sete, tropăie, nu mai au răbdare. Părinţii îi îndeamnă să nu se foiască, că nu e frumos, pentru că mai e puţin. În faţa copiilor nu este, deocamdată, nici mustaţă de pisică. Cuştile sunt goale. Tot ce văd copiii sunt Proasta Colectivă Organizatoare care copiază ceva. Apar Proaste în public (vom reveni, dedicăm subiect separat). Părinţii îşi îndeamnă, din ce în ce mai nervoşi, copiii să aibă răbdare. Unii pleacă. Proasta Colectivă Organizatoare se apucă de ştampilat multe diplome. După care se apucă de capsat petece de hîrtie pe diplome. În continuare, nici urmă de pisică în spaţiul de concurs. Proasta Colectivă Organizatoare NU anunţă cu cît se întîrzie. Îmi amintesc brusc că nu există Proastă care să nu fie şi nesimţită. Fii-mea întreabă de ce durează atît. I se explică, e destul de mare să înţeleagă cum e cu Proastele şi Nesimţirea. E puţin dezamăgită că nişte fiinţe nobile care se ocupă de pisici pot fi atît de Proaste. Încearcă să le găsească scuze. Îmi doresc un copil adaptat la lumea în care creşte. I se mai explică o dată că chiar sunt Proaste, pe viaţă.

Într-un final, sunt chemate mîţele şi doamna arbitru. Nu li se povesteşte nimic copiilor despre criteriile de arbitraj (m-a întrebat, m-am făcut că ştiu, m-a prins). Proasta Individuală Organizatoare ţipă agresiv la părinţii copiilor care au aşteptat civilizat mai bine de o oră, în picioare, să nu mai facă poze cu blitzul, că intră puii de pisică stresaţi în concurs.

Nu sunt de acord cu cei care făceau poze cu blitz.

Nu sunt misogin. Proastele pot fi de orice sex.

Cred că suntem mult prea intoleranţi cu unii şi iraţional de toleranţi cu alţii.

Cred că dacă faci un eveniment cu public şi ţipi la public, locul tău e la populat planeta Marte. Cu sau fără „British Shorthair”.